Românii, victimele singurătății: rolul pandemiei în sabotarea relațiilor interumane

Românii, victimele singurătății: rolul pandemiei în sabotarea relațiilor interumane

La aproximativ un an și jumătate de la începutul pandemiei, cercetătorii încep să înțeleagă un pic mai bine impactul emoțional al perioadei de izolare asupra psihicului uman. În mod surprinzător, avem date și din România pe marginea acestui subiect.

​Unul din patru cetăţeni ai UE a raportat că se simte izolat în primele luni ale pandemiei de COVID-19, potrivit unui raport al Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, prezentat luni și citat de Agerpres.

Analiza ajunsă online conține cele mai recente dovezi științifice privind singurătatea și izolarea socială pe teritoriul Uniunii Europene, pe perioada pandemiei. Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă arată că sentimentele de singurătate s-au dublat în rândul tuturor grupelor de vârstă în primele luni ale pandemiei.

Mai mult decât atât, prevalența singurătății a crescut brusc în primele luni de la izbucnirea pandemiei în fiecare țară din blocul comunitar. Pentru context, în timp ce în 2016 aproximativ 12% dintre cetăţenii UE au indicat că se simt singuri mai mult de jumătate din timp, această pondere a crescut la 25% în primele luni de la apariţia COVID-19. Punctual, emoţii negative cum ar fi sentimentul de încordare sau de descurajare au urmat o tendinţă ascendentă, în timp ce emoţiile pozitive, cum ar fi sentimentul de veselie, calm, vioiciune sau odihnă au evoluat în direcţia opusă.

Singurătatea în România

Același raport face referință și la românii afectați emoțional de pandemie. La noi, s-a înregistrat o creștere de patru ori a sentimentului de singurătate în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, comparativ cu 2016.

În mod ciudat, cele mai mari probleme s-au înregistrat în țările cele mai dezvoltate din UE. În perioada aprilie – iulie 2020 singurătatea a crescut cu peste 15 puncte procentuale în Bulgaria, Estonia, Franţa, Germania, Polonia, Portugalia şi Suedia.

În același timp, Belgia, Croaţia, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, România şi Spania au înregistrat o creştere a singurătăţii cu mai puţin de 10 puncte procentuale în aceeaşi perioadă de timp.

Dincolo de cifre, această analiză constituie primul pas al unei colaborări mai ample între Parlamentul European şi Comisie. Proiectul își propune să includă o nouă colectare de date la nivelul UE privind singurătatea, ce urmează să se desfăşoare în 2022, dar şi crearea unei platforme web pentru monitorizarea singurătăţii de-a lungul timpului în întreaga Europă.

Citește și: