România nu știe ce să facă cu banii de redresare de la UE: avertismentul Uniunii Europene

România nu știe ce să facă cu banii de redresare de la UE: avertismentul Uniunii Europene

În teorie, România are 30,4 miliarde de euro pentru redresarea economiei și revenirea din criza sanitară. În lipsa unui plan clar pentru cheltuirea lor, s-ar putea însă să nu-i vedem niciodată.

Prin Mecanismul de Redresare și Reziliență la nivel european, României i-au revenit 30,4 miliarde de euro. Când a fost confirmată suma cu pricina, în luna septembrie a anului trecut, a fost prezentată ca o victorie imensă a guvernului Orban și a președintelui Iohannis. Uniunea Europeană ne atrage însă atenția că, după atâta timp, nu au primit niciun Plan Național de Redresare și Reziliență, doar niște bucăți.

„Am primit observaţii de la Comisia Europeană asupra unor componente ale PNRR. Totodată am constatat că deşi în decembrie se afirma că nu au fost formulate observaţii asupra Planului, realitatea este că România nu a transmis de fapt un Plan ci doar nişte bucăţi. Un prim aspect pe care-l semnalează Comisia este absenţa formulării unor reforme foarte clare şi totodată faptul că acele părţi ce au fost transmise nu respectă cerinţele Regulamentului”, a subliniat Marius Vasiliu. Ca referință, Vasiliu este secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Lipsa unui Plan este foarte îngrijorătoare și ne-ar putea costa scump, atât din punct de vedere economic, cât și al imaginii. Cel mai îngrijorător scenariu este că autoritățile de la București, pur și simplu, nu au înțeles ce trebuie să facă pentru a intra în posesia banilor. Marius Vasiliu a atras atenția că a fost trimisă către UE o listă de proiecte, în locul unui angajament de reforme, cum a fost solicitat de oficialii europeni.

La momentul de față, se duc consultări pentru actualizarea PNRR, la sediul MIPE cu oficiali din Sănătate și Educație. În cadrul dezbaterii privind Sănătatea, reprezentanţii ministerului de linie au propus ca finanţările din PNRR să fie utilizate pentru îmbunătăţirea accesului la serviciile de sănătate în mediul rural şi în micile localităţi urbane, creşterea siguranţei pacientului şi prevenirea bolilor cardiovasculare care contribuie la creşterea mortalităţii.

Reprezentanţii Ministerului Educaţiei au subliniat că nu au fost consultaţi pe marginea documentului transmis în decembrie Comisiei Europene. Totodată, au afirmat faptul că, având în vedere observaţiile Comisiei, în ceea ce priveşte domeniul educaţiei, sunt obligaţi „să o ia de la zero”.

Între timp, reprezentanții MIPE au menționat că documentul final cerut de UE va sprijini dezvoltarea infrastructurii, asigurarea accesului egal la o educație de calitate, dar și dezvoltarea programelor de tip Școală după școală.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI
Citește și: