România, îngropată în deșeuri: a ieșit la iveală detaliul rușinos despre țara noastră

România, îngropată în deșeuri: a ieșit la iveală detaliul rușinos despre țara noastră

Gunoiul este una dintre marile probleme pe care le are România. Avem un nivel atât de ridicat de deșeuri, încât a surclasat chiar și volumul producției de cereale, a declarat Constantin Damov, preşedintele Coaliţiei pentru Economia Circulară şi preşedintele Green Group.

Conform oficialului, cifrele care indică nivelul de deșeuri din țara noastră sunt unele îngrijorătoare. Avem, se pare, aproximativ 6 milioane de tone de deşeuri municipale şi încă pe atât deşeuri industriale.

Producem mai multe deșeuri decât cereale

Practic, dacă facem o comparație cu rezultatele agricole, vedem că „producția” de deșeuri din țara noastră este mai mare decât cea de cereale.

„Deşeurile despre care discutăm astăzi reprezintă o resursă regenerabilă locală. Vorbim în România, astăzi, de circa 6 milioane de tone de deşeuri municipale şi încă pe atât deşeuri industriale.

Deci, o producţie de deşeuri în România mai mare decât producţia de cereale, de exemplu. Unele dintre ele au ajuns la nişte preţuri absolut surprinzătoare. Astăzi, preţul deşeului de PET în balot a ajuns să fie de patru ori preţul grâului şi, iată, că încă nu reuşim să ne mişcăm.

În România apare o preocupare tot mai mare referitoare la resurse, însă nu am ajuns într-acolo încât România să-şi poată face o politică coerentă prin a aplica modelul economiei circulare ca motor de creştere.

Economia circulară realizează creştere economică fără consum de resurse naturale. Dacă nu se schimbă ceva în piaţă referitor la calitatea deşeurilor, accesibilitate, cantitate, va fi foarte greu să avem o industrie de reciclare care se dezvoltă în România.

Cel mai înspăimântător lucru este instabilitatea legislativă şi slaba reacţie a autorităţilor locale care, de fapt, sunt deţinătoarele aproape în exclusivitate ale deşeurilor post-consum. În economia circulară, reciclarea este ultima soluţie şi probabil, cumva, eşecul economiei circulare”, a declarat Damov

Pentru a aplica în România principiile economiei circulare, ar trebui să diminuăm risipa, spune oficialul. Ar trebui ca oamenii să nu mai cumpere lucruri de care nu au reală nevoie.

„Conceptul de Economie Circulară cred că este domeniul cu cea mai mare expertiză teoretică şi rezultatele practice cel mai puţin atinse. Nu mă refer la România, ci la un cadru global. Nivele de circularitate în ţările cele mai avansate nu depăşesc câteva procente şi, chiar dacă ştim cum ar trebui să fie, există o rezistenţă a activităţii noastre de zi cu zi. Lumea îşi doreşte să-şi mai cumpere câte ceva în fiecare zi chiar dacă dulapul de haine stă să cadă peste noi. Există un consum excesiv…

Cred că primul nivel al unei economii circulare ar fi combaterea risipei. Astăzi, am atins nişte limite care se văd în preţurile care au explodat. Toate lanţurile de aprovizionare au probleme, începând de la energie, materii prime până la servicii, cum ar fi transporturile şi zona de învăţământ. Dificultăţile provin în mare parte şi din consumul exagerat.

Economia circulară încearcă să prezerve capitalul natural (…) Personal cred că, pentru România, un asemenea model este probabil singurul care ne-ar da posibilitatea de a mai juca serios pe pieţele industriale. România nu are acces la nicio resursă mondială. Noi toate lucrurile le luăm la mâna a doua sau treia.(…) Practic, accesul nostru la resurse este foarte slab şi putem să avem acces doar la resursele din ţară”, a spus Constantin Damov.

Citește și: