Rata de ocupare a forței de muncă a scăzut: de ce nu vor românii să muncească

Rata de ocupare a forței de muncă a scăzut: de ce nu vor românii să muncească

Rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 de ani s-a redus considerabil pentru România în 2021, față de anul anterior, după ce au fost implementate noile reglementări europene în materie (Regulation 2019/1700).

La finalul anului trecut, țara noastră a îndeplinit obiectivul fixat la nivel național de 70% prin Strategia 2020. Acest lucru s-a întâmplat pe baza fostelor criterii, în condițiile în care ținta de referință la nivelul UE a fost 75%, notează Cursdeguvernare.ro.

Metodologia UE a fost introdusă pentru a permite o mai bună comparabilitate între statele membre în condițiile economiei de piață. Reducerea a fost cu mult mai mare față de alte state din regiune după modificarea metodologiei UE.

Rata de ocupare a populației s-a redus în 2021

Iată cum s-a  modificat situația, potrivit datelor Eurostat, citate de aceeași sursă.

Conform reprezentării grafice de mai jos, se poate observa cum Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia și Bulgaria se poziționează acum deasupra mediei.

Dintre țările din regiune, doar România și Croația s-au plasat sub nivelul general al UE27.

INS a calculat o așa-numită „rată a populației productive”, care ar permite o comparație cu seria anterioară. Acest indicator a fost de 71,7% în T2 2021, adică în creștere față de anul trecut.

De asemenea, s-a făcut precizarea că, distinct de cele 7.843 mii persoane ocupate, nu mai puțin de alte 780 mii persoane au lucrat în gospodăria agricolă proprie aproape exclusiv pentru consum propriu, doar o mică parte a producției fiind destinată vânzării.

Adică aceste persoane nu participă efectiv la economia de schimb, ci desfășoară activități de subzistență și intră doar ocazional cu produse pe piața națională. Este una dintre explicațiile fundamentale pentru nivelul redus de productivitate care generează atât sărăcie pentru mase mari de oameni, dar și deficite în asigurarea cu alimente a populației.

Așadar, am asistat la o necesară „resetare” a ocupării din România, cu excluderea autoconsumului. Este un subiect asupra căruia factorii de decizie ar trebui să se concentreze, pentru că afectează convergența cu Occidentul și sustenabilitatea dezvoltării pe termen lung.

Citește și: