Cine sunt marii poluatori ai Europei: ce sunt certificatele verzi și pe cine afectează, inclusiv din România

Cine sunt marii poluatori ai Europei: ce sunt certificatele verzi și pe cine afectează, inclusiv din România

Certificatele verzi reprezintă una dintre soluțiile prin care oficialii europeni caută să reducă poluarea. Creșterea prețului afectează, însă, sectoare întregi.

Prețul certificatelor verzi, pe care trebuie să le achite sectoarele care poluează cel mai mult, a crescut vertiginos în ultimii ani. Între 2012 și 2017, prețul nu a depășit 9 euro, stând în mare parte între 4 și 7 euro/certificat, dar în iulie 2019 atingea un vârf de 30,75 euro (cotații futures). Prețul s-a dus la 14,71 euro în martie anul trecut, din cauza pandemiei, dar revenirea a fost rapidă.

Prețul a atins pe 10 iunie 52,73 euro. Față de anul anterior, creșterea este de peste 135%, arată o analiză XTB, citată de Economedia.

Certificatele verzi | Cine sunt marii poluatori ai Europei

Evident că de creșterea prețului certificatelor verzi sunt afectate și domenii din România. E un lucru valabil mai ales pentru industria energetică bazată pe cărbune, industria auto, construcțiile și transportul maritim.

Prețurile certificatelor verzi au crescut accelerat odată cu revenirea la o oarecare normalitate.

”În primul rând, redeschiderea economiilor, care s-a produs mai devreme și cu o viteză mai mare decât se așteptau piețele. În al doilea rând, reforma propusă a sistemului european de certificate: între altele, măsuri de limitare a „scurgerilor de carbon” prin care firme din UE delocalizează producția în jurisdicții (deseori emergente), unde regulile nu sunt la fel de stricte, pentru a produce mai ieftin, dar potențial mai neprietenos cu mediul. Foarte important, propunerea de extindere a schemei europene ar putea afecta aproape trei sferturi din economie”, explică Claudiu Cazacu, XTB România.

Comisia Europeană a introdus aceste certificate verzi pentru a-și atinge planurile mărețe: vrea să atingă neutralitatea climatică până în 2050.

„Impunând un cost suplimentar poluatorilor, se speră ca logica economică să forțeze reorientarea spre alte procedee și activități, mai prietenoase cu mediul. Pentru ca mecanismele să funcționeze, este necesar ca prețul să fie suficient de ridicat încât să descurajeze, treptat, emisiile, fără a produce, totuși bulversări economice prea dure pe termen scurt”, consideră Claudiu Cazacu.

Tendința e doar de creștere

Date recente arătau că majoritatea celor din domeniu (traderi sau firme din industrii reglementate) așteaptă prețuri în creștere față de anii anteriori, la un nivel mediu pentru 2021 de 40 euro, ajungând spre 80 euro la finele deceniului.

În condițiile curente, și depinzând de modul în care vor fi schimbate reglementările, scenariul de bază al XTB se centrează pe un reper de 70 euro la sfârșitul acestui an. Riscurile descendente la adresa scenariului vin dinspre o posibilă opoziție puternică a statelor mai puțin bogate din UE, care să blocheze reforma propusă dacă nu vor primi compensații pentru costurile suportate, sau o eventuală deteriorare neașteptată a mediului economic global.

„Sectoare întregi din economia românească ar fi afectate de creșterea prețului certificatelor, în anii următori. În structura actuală, producerea energiei electrice cu hidrocarburi (mai ales cărbune, dar, în timp, nu numai) este în zona de mare vulnerabilitate. Odată cu reforma propusă, riscurile pentru industria din țară se extind asupra unor domenii ca industria auto, cu o pondere majoră în exporturi și în valoarea adăugată generată în țară, construcțiile, unde nevoia de spații de calitate la un preț rezonabil ar putea fi și mai dificil de acoperit, sau transportul maritim, cu potențial de dezvoltare”, conchide Claudiu Cazacu.

Citește și: