Poate România să țină sub control piața criptomonedelor?

Poate România să țină sub control piața criptomonedelor?

Piața criptomonedelor, începând cu Bitcoin, cea mai cunoscută dintre ele, nu mai poate fi ignorată. S-a făcut atât de mare încât a atras atenția organismelor de reglementare. Și România trebuie să se gândească la asta. A făcut, oare, ceva în acest sens?

Tot mai multă lume vorbește despre criptomonede și cum pot schimba aceste active digitale viitorul banilor. Cei care apără Bitcoin, Ethereum, Dogecoin și alte monede virtuale susțin că aceste criptomonede vor reprezenta plățile în viitor.

De cealaltă parte, sunt cei care vorbesc despre o bulă speculativă și doar atât. După cum susțin marii economiști, o bulă își arată calitatea doar atunci când se sparge. Cu alte cuvinte, doar atunci când e prea târziu.

Că frenezia din jurul criptomonedelor e sau nu asemănătoare cu mania lalelelor din secolul al XVII-lea e cu totul altă discuție. Ce e cert, însă, e că acest domeniu s-a extins atât de tare încât are nevoie de reglementare.

Autoritățile din toată lumea știu asta, inclusiv cele din România.

Reglementare din mers

Pentru început, câteva date de la Deloitte: în ianuarie 2021, numărul utilizatorilor de criptomonede crescuse cu peste 10 milioane, la nivel global, în doar două luni, adică din decembrie 2020.

Și în România comunitatea utilizatorilor de criptomonede este în plină expansiune, astfel că autoritățile trebuie să ia măsuri. Primii pași au fost deja făcuți din 2019. A fost anul în care tranzacțiile cu monede virtuale au fost pentru prima dată reglementate, prin intermediul Legii 30/2019, care a introdus în Codul Fiscal prevederi referitoare la impozitarea veniturilor obținute astfel.

Conform acestor reglementări, veniturile din transferul de monedă virtuală se încadrează în categoria veniturilor din alte surse și sunt supuse regimului fiscal specific pentru această categorie, cu anumite particularități.

Practic, trebuie să le declare și să plătești impozitele aferente, doar că aici statul a procedat la fel ca-n cazul altor venituri.

Asta înseamnă că determinarea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale aplicabile este în sarcina celor care realizează veniturile, nu în sarcina plătitorilor de venit (cum este în cazul altor venituri din aceeași categorie).

Chiar și pentru schimburile efectuate prin intermediul platformelor de tranzacționare, obligația de raportare rămâne în sarcina utilizatorilor, arată specialiștii Deloitte.

Cum se declară veniturile

Legea e similară ca în cazul altor tipuri de venituri. Dacă faci bani din tranzacțiile cu Bitcoin, ești obligat să le declari prin depunerea declarației unice. Aflându-se în categoria veniturilor din alte surse, câștigurile obținute din transferul de monedă virtuală sunt supuse impozitului pe venit și contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), dar nu și contribuției de asigurări sociale (CAS).

În ceea ce privește impozitul pe venit, cota de 10% se aplică asupra câștigului obținut din transferul de monedă virtuală, și nu asupra venitului brut. Prin urmare, pentru a stabili baza de impunere, din prețul de vânzare a monedelor virtuale se poate deduce prețul de achiziție a acestora.

În plus, pot fi deduse și costurile directe aferente tranzacțiilor (aici poți deduce, de exemplu, taxele și comisioanele pe care ți le percep platformele de tranzacționare).

Lege făcută pe genunchi

Adevărul e, însă, că acea lege nu face decât să introducă în categoria veniturilor impozabile și criptomonedele. Nimic mai mult. Asta înseamnă că reglementările sunt extreme de vagi și, în realitate, cine deține și tranzacționează Bitcoin poate evita, prin tot felul de tertipuri, plata acestor taxe.

Iar statul nu dă semne că are pârghiile necesare să țină sub control acest aspect.

Tot specialiști Deloitte menționează că legea naște mari dificultăți de interpretare. Spre exemplu, nu se precizează clar momentul la care beneficiarul venitului trebuie să determine câștigul de declarat.

În principiu, momentul ar trebui să coincidă cu cel la care are loc conversia din unități de criptomonedă în unități ale unei monede convenționale (lei, euro, dolari etc.). Totuși, acest aspect este îngreunat de complexitatea platformelor de tranzacționare care pun la dispoziția utilizatorilor atât portofele electronice în care pot stoca unități de criptomonedă, cât și portofele electronice pentru stocarea de monedă convențională.

Forme fără fond

Astfel, tranzacțiile care presupun conversia de monedă virtuală în monede convenționale sunt, de regulă, reflectate inițial în platformă, fondurile (exprimate în monedă convențională) putând fi apoi transferate în conturile bancare personale.

În principiu, operarea conversiei fără transferul din platformă în conturile bancare nu oferă un beneficiu real, tangibil, beneficiarului (de regulă, fondurile pot fi utilizate numai pentru achiziția de unități de criptomonede atât timp cât sunt în gestiunea platformei).

În consecință, simpla conversie operată în cadrul platformei nu ar trebui să implice impozitarea veniturilor. Acest moment survine abia când fondurile sunt transferate din platformă în conturile bancare ale persoanei care le deține.

Mai simplu spus: dacă doar deții Bitcoin în portofelul digital, trebuie să-l declari? Sau criptomonedele devin venit impozabil abia atunci când sunt convertite în monedă reală, care apare într-un cont bancar, la care autoritățile au acces?

Sunt, în continuare, mult prea multe necunoscute și totul se schimbă pe repede înainte.

E motivul pentru care cadrul fiscal pentru operațiunile cu criptomonede necesită, la rândul său, o reinterpretare continuă pentru a fi adaptat la evoluțiile din piață. Ceea ce statul român și alte națiuni par incapabile să facă la acest moment.

O miză uriașă

După cum remarcă economistul Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administrație al BNR, reglementarea criptomonedelor reprezintă o miză uriaşă pentru guverne şi băncile centrale.

Sunt nu mai puțin de 11.000 de tipuri de monede virtual aflate acum în circulație. Deși toate utilizează tehnologia blockchain, fiecare vine cu propriile particularități. Ceea ce face aproape imposibilă existența unui plan guvernamental care să cuprindă și să reglementeze totul.

Economistul crede că aceste criptomonede au latură speculativă pronunțată. Asta pentru că nu au în spate nimic altceva decât încredere: încrederea celui care cumpără azi Bitcoin la un preț mai mic pentru a-l vinde mâine la un preț mai mare pentru a-și marca, astfel, profitul.

Criptomonedele nu trebuei confundate cu monedele digitale. Nu puţine bănci centrale au în vedere emiterea de monede digitale (central bank digital currency/CBDC). Banca Reglementelor Internaţionale (BIS) a înfiinţat un hub de inovaţie în domeniul monedelor digitale, al digitalizării sistemului financiar; numeroase bănci centrale studiază problematica monedelor/activelor digitale.

Dar aici nu este vorba în principal de o competiţie între monede digitale emise de băncile centrale (drept bani publici ce oferă siguranţă) şi active de tip crypto. Miza este mult mai adâncă, mai mare, şi priveşte chestiunea transmisiei monetare în economie ca şi cea a stabilităţii financiare (ultima văzută şi din perspectiva atacurilor informatice).

Merită să reglementezi o posibilă bulă speculativă?

Daniel Dăianu remarcă faptul că aceste crypto-active sunt percepute ca mijloc de plată şi chiar de tezaurizare (unii văd Bitcoin ca pe un “alt aur”). Se poate vorbi de o expansiune a tranzacţiilor care nu mai este mijlocită de masa monetară propriu-zisa, ci de mijloace de plată impropriu numite cvasimonede.

Este afectat în mod inerent procesul de transmisie monetară, puterea de control a băncii centrale, prin creaţia de monedă de baza (outside money) şi regimul de politică monetară, asupra procesului monetar în economie, crede economistul.

Ce face UE și s-ar putea aplica și în România

Uniunea Europeană caută să înăsprească regulile de pe piața criptomonedelor.Oficialii de la Bruxelles ar vrea să paseze responsabilitatea la companiile care transferă Bitcoin sau alte criptomonede.

Adică inclusiv la platformele de tranzacționare. Astfel, acestea trebuie să colecteze detalii privind expeditorii şi destinatarii, pentru a ajuta autorităţile să combată banii murdari, potrivit unui proiect al Comisiei Europene.

Legea propusă de Comisia Europeană va aplica tranzacţiilor cu criptomonede aşa-numita regulă a călătoriei, pentru ca acestea să poată fi urmărite. Regula, care este una dintre recomandările unei autorităţi de reglementare interguvernamentale, numită Financial Action Task Force (FATF) (Grupul de Lucru pentru Acţiune în Domeniul Financiar) este aplicată deja transferurilor electronice.

”Amendamentele de astăzi vor asigura ca transferurile de active cripto, cum ar fi bitcoin, să paotă fi urmărite în totalitate şi vor permite prevenirea şi detectarea posibila lor utilizare pentru spălarea de bani sau terorism financiar”, anunța recent Comisia într-un comunicat.

Ce date sunt necesare

O companie care gestionează active cripto pentru un client trebuie să includă numele clientului, adresa, data naşterii şi numărul contului şi numele persoanei care primeşte activele cripto respective.

Furnizorul de servicii al destinatarului trebuie la rândul său să verifice dacă sunt disponibile toate informaţiile necesare. Oferirea unor portofele de active cripto anonime va fi interzisă, ca şi conturile bancare anonime, care sunt deja interzise de către regulile UE împotriva spălării banilor.

Aprobarea finală a proiectului de lege va fi dată de statele UE şi de Parlamentul European.

Nu e clar cât înseamnă reglementare și cât e aici pasare de responsabilitate, cum spuneam mai sus. Dar e cert că decidenții politici trebuie să se uite cu atenție la ce fac alții. Să se inspire sau să îmbunătățească.

În măsura în care oricare dintre situații ar fi posibilă.

Citește și: