Patronii români trag semnalul de alarmă: pandemia e „mic copil” pe lângă marea lor problemă

Patronii români trag semnalul de alarmă: pandemia e

Criza sanitară provocată de pandemia de coronavirus a perturbat afacerile la nivel global, punând la pământ industrii și numeroase domenii de activitate, inclusiv lanțuri de aprovizionare. Chiar și în aceste condiții, patronii romani au o temere mai mare decât pandemia. Este vorba despre criza forței de muncă.

Firmele românești se confruntă cu un deficit major de forță de muncă. În ziua de astăzi, a devenit foarte dificil de găsit chiar și angajați necalificați dornici să învețe o meserie. Despre calificați și talente, nici nu se mai pune problema.

Această situație nu este nouă, ea trenează de ani buni în România și, din cauză că măsurile care să o combată au fost prea puține sau ineficiente, efectele au început să fie din ce în ce mai dure și mai vizibile.

Criza forței de muncă – marea spaimă a antreprenorilor români

Aproape trei sferturi (73%) dintre companii sunt îngrijorate de modul în care deficitul de forță de muncă și de competențe le va influența strategia de business în următoarele 12 luni, o pondere ușor mai mare decât a celor preocupate de evoluția pandemiei, de exemplu de apariția unor noi variante de COVID-19 (70%), potrivit celui mai recent studiu CEO Survey realizat de Deloitte și revista Fortune.

Principalele provocări cu care se confruntă organizațiile din punctul de vedere al forței de muncă sunt:

-recrutarea angajaților (57%);
-crearea unui loc de muncă potrivit pentru perioada post-pandemie (53%);
-păstrarea angajaților (51%);
-construirea unei forțe de muncă diverse, echitabile și bazate pe incluziune (43%).

„Pe măsură ce organizațiile s-au adaptat la noua normalitate caracterizată de incertitudine permanentă, atragerea și păstrarea angajaților pe o piață a muncii tot mai competitivă a revenit pe primul loc în topul listei lor de priorități strategice.

Pandemia a accelerat schimbările din domeniul muncii, iar acum flexibilitatea, dezvoltarea personală sau chiar reinventarea, starea de bine și sentimentul de apartenență trebuie să facă parte din oferta angajatorilor, împreună cu sentimentul unui sens superior, care este legat din ce în ce mai mult de modul în care mediul de business contribuie la rezolvarea problemelor societale complexe, cum ar fi schimbările climatice”, a spus Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.

Citește și: