Noua lege a pensiilor, pentru toată lumea: ce a rămas la fel, ce s-a schimbat, la ce ajută

Sistemul de pensii din România va fi schimbat radical. Guvernul a pregătit reforme importante în sistem. Acestea sunt prevăzute inclusiv în noul Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în baza căruia România poate obține de la Comisia Europeană 29,2 miliarde de euro pentru redresarea și relansarea economiei românești. Cu un pic de noroc, vor duce la implementarea numeroaselor reforme și măsuri menite să crească nivelul de trai și calitatea vieții în țara noastră.

Conform PNRR, reforma sistemului presupune adoptarea unei noi legi a sistemului public de pensii simultan cu înlocuirea Legii 127/2019.

Apare o nouă formulă de calcul a pensiilor românilor

Pentru început, reforma sistemului de pensii va începe cu introducerea unei noi formule de calcul a veniturilor.

O formulă nouă de calcul a pensiei bazată pe numărul total de puncte realizat de titular având în vedere principiul contributivității astfel încât cuantumul pensiei să țină cont integral de contribuțiile de asigurări sociale plătite fără să mai intervină alți factori în stabilirea acestuia.

„Se încearcă în acest fel corectarea unei mari părți din inechitățile sistemului public de pensii prin eliminarea indicelui de corecție și a stagiului complet de cotizare diferit. Acest aspect poate fi realizat prin noua formulă de calcul a pensiei, formulă care are ca principiu de calcul produsul dintre numărul total de puncte cu valoarea unui indicator de pensie, un mecanism de indexare standard și sustenabil financiar (în locul creșterilor ad-hoc), care ar asigura predictibilitatea pe termen mediu și lung a cheltuielilor cu plata pensiilor, eliminând în acest fel toate cheltuielile aferente reprezentării intereselor statului”, se arată în PNRR.

„Recalcularea pensiilor este o necesitate dată de inechitățile din sistem, care au făcut ca mulți pensionari să se adreseze instanțelor pentru că la muncă / contribuție similare au pensii diferite – peste 25.000 de procese în ultimii cinci ani au dus la costuri pentru stat de aprox 42 milioane lei. În prezent se află pe rol aprox. 22.000 de dosare. Se estimează că, în cazul de neintervenție, în următorii ani vor fi declanșate aprox. 50.000 de litigii. Această problemă e în curs de agravare și poate fi rezolvată doar printr-o acțiune curajoasă și asumată de recalculare a tuturor dosarelor, pentru a rezolva cauza problemei”, mai prevede documentul citat.

Stagiul complet de cotizare nu va mai fi utilizat în noua formulă de calcul, acesta va avea un rol determinant doar în stabilirea eligibilității condițiilor categoriei de pensie, fără impact în noua formula de calcul pentru determinarea cuantumului pensiei, nu se va utiliza împărțirea numărului de puncte realizate la un numitor stagiu de cotizare). modificarea categoriei de pensie anticipată.-digitalizarea funcționării sistemului de pensii private și diversificarea investițiilor din pilonul II de pensii.

Oraşul din România în care nu mai există ambuteiaje, Titi Aur îl laudă. Trucul la care au apelat autorităţile locale

Staţiunea cea mai nouă din România. Turiştii vor da năvală aici, cu ce atrage comuna, de fapt

Noua formulă de calcul a pensiei va intra în vigoare odată cu noua lege a pensiilor a cărei trimitere în Parlament va fi făcută în 2022.

Există diferențe mari între pensii în funcție de gen, momentul pensionării, tipul de muncă prestată

Pentru persoanele cu caracteristici de altfel similare, prima pensie diferă în mare măsură și în funcție de momentul pensionării, problemă pe care noua lege a pensiilor urmărește să o soluționeze.

Pensionarea la vârste diferite pentru bărbați și femei, cuplat cu o perioadă decontribuție mai scurtă în cazul femeilor, duce la un decalaj al nivelului de pensie considerabilîntre bărbați și femei, element semnalat și în recomandările EC (RST) din 2019.

Potrivit PNRR, se impune o regândire structurală / o normare și uniformizare a sistemului de calcul al pensiilor, pe baza unor principii solide și statornice. Lipsa unei baze de date unitare și relevante blochează posibilitatea rulării unor analize pertinente de tip „what-if”, necesare în planificarea strategică a bugetului național. Procesele interne și de interacțiune cu publicul se bazează în principal pe hârtie și prezența fizică, acționând în contextul pandemic ca un inhibator operațional major.

În aceste condiții, autoritatile si-au propus crearea unui cadru normativ care să elimine aceste inechități printr-o formulă de calcul clară și predictibilă bazată pe numărul de puncte realizat și să stabilească un mecanism predictibil de indexare a pensiilor care să asigure sustenabilitatea sistemului.

De asemenea, Guvernul atrage atentia ca este necesară o politică coerentă de investiții pentru actualizarea tehnologiei și formarea personalului astfel încât să țină pasul cu cerințele tehnologice și cu volumul de date în continuă creștere, schimbări necesare pentru creșterea capacității CNPP de a livra servicii moderne și de calitate către beneficiari.

Măsuri pentru stimularea rămânerii în activitate

Noul sistem de pensii gândit de guvernanți prevede și mai multe măsuri pentru stimularea rămânerii în activitate.

Se urmărește creșterea vârstei standard de pensionare, facultative, la 70 de ani. Astfel, se va realiza și egalizarea vârstei standard de pensionare între genuri.

Contribuțiile la Pilonul II

Referitor la contribuțiile la Pilonul II de pensii, aflate în prezent la 3,75%, acestea vor fi majorate cu prevederile Strategiei Fiscal-Bugetare pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii.

Noua lege a pensiilor mai prevede valorificarea veniturilor brute realizate până la data de 01.04.2001 pentru care s-au calculat contribuții de asigurări sociale în vederea atingerii obiectivului asumat de a putea plăti o pensie decentă celor cărora aceste venituri nu le-au fost luate în calcul la momentul stabilirii cuantumului pensiei.

Totodată, Guvernul vrea să elimine stabilirea unei perioade fixe de contributivitate de 25 de ani. Vor mai rămâne câteva categorii de contribuabili ce vor putea ieși la pensie după 25 de ani, deşi nu îndeplinesc condiţia de pensionare 65 de ani la bărbaţi, 63 de ani la femei. Aici ar putea fi incluși polițiștii, magistrații, dar și alte categorii profesionale.

„Sistemul de pensii va fi reformat, refăcut și pus pe baze solide”

„Sistemul de pensii va fi reformat, refăcut și pus pe baze solide. În fiecare an sume tot mai mari sunt transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii: 2,5 miliarde lei în 2019 – 12,4 miliarde lei în 2026. Soluții există, dar refuzăm să avem un dialog onest cu românii și nu facem decât să accentuăm dezechilibrele pe seama viitorului copiilor noștri.

Trebuie să avem curajul să le spunem părinților noștri că ceva trebuie să se schimbe. Reforma sistemului de pensii pe care ne-o asumăm prin PNRR înseamnă soluții de redresare treptate, responsabile, astfel încât investițiile masive din PNRR în autostrăzi, în păduri noi plantate, în reducerea abandonului școlar și toate celelalte, astfel încât toate aceste investiții să nu fie apoi risipite în sisteme dezechilibrate”, scrie ministrul Cristian Ghinea, în preambulul Planului Național de Redresare și Reziliență.

„Creșterea pensiilor părinților noștri nu va mai sta în pixul vreunui ministru”

„Creșterea pensiilor părinților noștri nu va mai sta în pixul vreunui ministru, nu ne vom mai fura căciula unii altora, pensiile vor crește predictibil conform unei formule bazate pe creșterea economică.

Vom reajusta pensiile speciale și măririle viitoare vor avantaja pensiile mai mici, astfel încât să nu mai existe nedreptățile flagrante pe care le avem în prezent între pensionari”, mai transmite Cristian Ghinea.

Măsurile concrete pe care le vor întreprinde guvernanții pentru reformarea sistemului de pensii din România:

-eliminarea indicelui de corecție.
-creșterea mai rapidă a pensiilor mici cu menținerea anvelopei totale în raport cu PIB, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat,
-modificarea pensionării anticipate.
-transmiterea către Parlament a noii legi privind sistemul de pensii, înlocuind toate prevederile negative ale Legii nr. 127/2019 (inclusiv cele referitoarea la perioada fixă de contributivitate de 25 ani), si propunând o nouă formulă de indexare bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar potrivit principiului contributivității care să asigure sustenabilitate fiscală și să nu mai permită creșteri ad-hoc.
-aprobarea de către Parlament a noului cadru legislativ (eventualele modificări aduse proiectului de lege inițial de către Parlament care ar duce la creșterea cheltuielilor cu pensiile în raport cu PIB-ul vor fi compensate de Guvern cu măsuri concrete de a crește veniturile bugetare pentru a acomoda aceste creșteri). – Q4 2023.
-stimularea continuării vieții active și creșterea voluntară a vârstei de pensionare și asigurând sustenabilitatea fiscală a Pilonului II printr-o creștere a contribuțiilor în linie cu prevederile Strategiei Fiscal-Bugetare.
-Ministerul Muncii va finaliza legea în prima parte a anului 2022 și o va trimite în Parlament.
-aprobarea legislației necesare pentru asigurarea sustenabilității Pilonul 2 pensii – Q1 2022.
-toate dosarele de pensii vor fi recalculate – Q4 2022.
-aprobarea de către Parlament a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale – Q4 2022.