Fenomenul bizar din Siberia care i-a uluit specialiști. Pământul pur și simplu a explodat

Fenomenul bizar din Siberia care i-a uluit specialiști. Pământul pur și simplu a explodat

Un crater masiv a apărut brusc în tundra siberiană anul trecut. O puternică explozie de gaz metan aruncând gheață și roci la sute de metri distanță și lăsând o urmă circulară în peisajul gol și straniu.

A fost a 17-a gaură care a apărut în peninsulele îndepărtate Yamal și Gyda din Antarctica, de când prima a fost observată în 2013. Se crede că aceste cratere sunt legate de schimbările climatice. Fotografiile făcute cu drone, modelarea 3D și inteligența artificială ajută la dezvăluirea secretelor lor.

„Noul crater este bine conservat, deoarece apa de suprafață nu se acumulase încă în crater atunci când l-am analizat, ceea ce ne-a permis să studiem un crater proaspăt, neatins de degradare”, a declarat Evgeny Chuvilin, cercetător principal la Centrul de Recuperare a Hidrocarburilor al Institutului de Știință și Tehnologie Skolkovo din Moscova.

A fost, de asemenea, prima dată când cercetătorii au reușit să piloteze o dronă adânc într-un crater. A ajuns la 10-15 metri sub pământ, permițându-le să capteze forma cavității subterane în care s-a acumulat metan.

Un crater s-a creat în permafrostul arctic

Chuvilin a făcut parte dintr-o echipă de oameni de știință ruși care au vizitat craterul în august 2020. Descoperirile lor au fost publicate în revista Geosciences săptămâna trecută.

Drona a realizat în jur de 80 de imagini, permițând cercetătorilor să construiască un model 3D al craterului, care are o adâncime de 30 de metri.

Autorul studiului, Igor Bogoyavlensky, de la Institutul de Cercetare a Petrolului și Gazelor din Academia Rusă de Științe, a servit ca pilot de dronă și a spus că trebuie să se întindă pe marginea craterului adânc de zece etaje și să atârne brațele peste margine pentru a controla drona.

„De trei ori am ajuns aproape s-o pierdem, dar am reușit să obținem datele pentru modelul 3D”, a spus el.

Modelul, care arăta grote sau caverne neobișnuite în partea inferioară a craterului, a confirmat în mare măsură ceea ce oamenii de știință au presupus: gazul metan se construiește într-o cavitate din gheață, provocând apariția unei movile la nivelul solului. Movila crește în dimensiuni înainte de a arunca gheața și alte resturi într-o explozie și de a lăsa în urmă craterul masiv.

Care sunt cauzele

Ceea ce este încă neclar este sursa metanului. Ar putea proveni din straturi adânci din Pământ sau mai aproape de suprafață. Sau chiar dintr-o combinație a celor două.

Permafrostul este un imens rezervor natural de metan, un puternic gaz cu efect de seră mult mai eficient decât dioxidul de carbon la captarea căldurii și la încălzirea planetei.

Verile mai calde – regiunea arctică se încălzește de două ori mai repede decât media globală – au slăbit stratul de permafrost, care acționează ca un capac, facilitând evacuarea gazului. Unii experți estimează că solurile din regiunea permafrost conțin de două ori mai mult carbon decât atmosfera, făcând regiunea extrem de importantă în lupta împotriva schimbărilor climatice.

„Schimbările climatice, desigur, au un impact asupra probabilității apariției craterelor de gaze în permafrostul arctic”, a spus Chuvilin.

Cu ajutorul imaginilor prin satelit, cercetătorii au reușit să identifice și momentul în care s-a format craterul. Ei cred că movila ar fi explodat la un moment dat între 15 mai și 9 iunie 2020. Craterul a fost văzut pentru prima dată în timpul unui zbor cu elicopterul, pe 16 iulie 2020.

Momentul nu a fost aleatoriu, potrivit lui Chuvilin. „Aceasta este perioada anului când există o mulțime de flux de energie solară, care determină topirea zăpezii și încălzirea straturilor superioare ale solului și care provoacă modificări ale proprietăților și comportamentului lor”.

În timp ce aceste cratere au apărut într-o regiune foarte puțin populată, ele prezintă riscuri pentru indigeni și pentru infrastructura de petrol și gaze. Găurile sunt de obicei găsite accidental în timpul zborurilor cu elicopterul sau de către păstorii de reni.

Cartografierea și prezicerea exploziei craterului

Deși până acum au fost documentate 17 cratere, nu se știe câte sunt în total sau când ar putea exploda următorul.

Oamenii de știință nu au încă instrumente bune pentru detectarea și cartografierea craterelor cu emisii de gaze, deși o echipă de la Woodwell Climate Research Center din Massachusetts încearcă să schimbe acest lucru.

Pentru a înregistra modificările din peisajul arctic și, probabil, în cele din urmă, pentru a prezice unde ar putea apărea următorul crater, cercetătorii au conceput un algoritm pentru a cuantifica modificările caracteristicilor, cum ar fi înălțimea movilelor și extinderea sau micșorarea lacurilor de pe peninsulele Yamal și Gyda.

Modelul oamenilor de știință a prezis corect toate cele șapte cratere raportate de oamenii de știință până în 2017 și a dezvăluit formarea a trei noi. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că aceste cratere sunt doar un semn neliniștitor că cele mai nordice zone ale planetei noastre suferă schimbări radicale.

Aproximativ 5% din cei 327.000 de kilometri pătrați studiați de echipă au văzut schimbări bruște de peisaj între 1984 și 2017. Aceste modificări au inclus prăbușiri ale solului, formarea de noi lacuri și dispariția altora, plus eroziunea coturilor râurilor, conform cercetării din Geosciences.

„Aceste cratere reprezintă un proces care anterior nu era cunoscut oamenilor de știință”, a spus Sue Natali, directorul programului Arctic la Woodwell Climate Research Center și coautor al studiului, într-un comunicat. „Craterele și alte schimbări bruște care au loc în peisajul arctic sunt indicative pentru o încălzire rapidă și dezghețarea Arcticii, care poate avea consecințe grave pentru locuitorii zonei, dar și la nivel global”.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI
Citește și: