Cine trebuie să se teamă de AstraZeneca – reacțiile adverse care ne trimit de urgență la medic

Cine trebuie să se teamă de AstraZeneca – reacțiile adverse care ne trimit de urgență la medic

Suntem într-un context cel puțin ironic: aproape un an a fost așteptat un vaccin. A venit și nu doar unul. În Europa, cel mai des se discută despre Pfizer, Moderna și AstraZeneca. Pe lângă acestea mai sunt așteptate câteva, ar în lume mai sunt folosite alte câteva. Avem vaccinul, dar avem și credința că unul e mai „bun” decât altul. Fără a avea un răspuns definitiv, iată câteva informații care nu-ți strică – acum și în viitor.

Înainte de orice efect advers, vaccinul AstraZeneca este atât un vector de atac la nivel politic, cât și un dezastru când vine vorba de felul în care au fost prezentate informațiile despre el. Pe de o parte, Uniunea Europeană este încă supărată pentru Brexit și în câteva dintre țările în care a fost suspendat vor fi alegeri în acest an (Olanda, Germania, Norvegia; Franța – în 2022). De cealaltă parte, Statele Unite ale Americii folosesc vaccinul ca un vector de imagine, dat fiind că Pfizer e o companie americană. Nu poate fi exclus nici prețul: AstraZeneca îl are pe cel mai mic. Deocamdată, concluzia nu există. La acest nivel, orice detaliu suplimentar poate ajuta la conturarea tabloului, dar tabloul respectiv este, acum, incomplet.

Vaccinarea cu AstraZeneca stârnește controverse uriașe după reacțiile adverse severe care au apărut la mai multe persoane, respectiv tromboze. Datele arată așa: Germania a raportat 31 de tromboze venoase cerebrale (TVC) și nouă decese după vaccinarea a 2,7 milioane de oameni. Agenția Europeană a Medicamentului a raportat o medie de 1 la 100.000 în cazul riscului de-a dezvolta TVC. În funcție de ce date mai apar, e posibil ca media să se ducă la 1 la 200 – 300.000.

vaccinare statistici 11 aprilie
Total persoane care, pe 11 aprilie, erau vaccinate cu o singură doză AstraZeneca: 402.373. Cu ambele doze: 81. Date prezentate via Graphs.ro

Agenția Europeană a Medicamentului confirmă însă existența trombozei ca efect secundar, în unele cazuri, la persoanele vaccinate. Mai mult, există și o listă cu reacții adverse care pot apărea după imunizare la care trebuie să fim atenți. Printre acestea se numără dificultăți de respirație, durere în piept, dureri de cap sau vedere în ceață.

Local, Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare, a transmis că au fost peste 207.000 de anulări în platformă, iar dintre persoanele programate care şi-au confirmat programarea au fost circa 99.000 de persoane care nu s-au prezentat, care şi-au anulat programarea, ceea ce reprezintă 28% din cei care confirmaseră programarea.

Pe cifre, rata de apariție a trombozelor e mică. Doar că la aceasta se adaugă și neîncrederea oamenilor în vaccin. Ca să avem un context ceva mai larg, și mai util, am vorbit cu Horia Bumbea, medic primar hematolog. El a explicat pentru PLAYTECH cine poate dezvolta tromboze după vaccinare (și nu numai) și cum pot fi tratate.

Cine riscă să facă tromboze după vaccinarea cu AstraZeneca?

Nu există un profil al persoanelor care riscă să facă tromboze după vaccinarea cu AstraZeneca. Sunt cazuri raportate, dar nu am găsit asocierile, le-am căutat și nu există niște caracteristici la cei care s-au raportat tromboze.

Dincolo de imunizarea cu serul AstraZeneca, care sunt persoanele aflate în categorii de risc pentru a dezolta aceste cheaguri de sânge?

În general, nu legat de vaccinare, sunt cei care au peste 50 de ani, care au și alți factori de risc, precum obezitate, boli metabolice, grăsimi crescute în sânge, diabet. De asemenea, în această categorie intră și persoanele sedentare sau cei care stau mult timp în aceeași poziție. Șoferii reprezintă o altă categorie de risc, dacă stai mai multe ore pe scaun miști foarte puțin din picioare. Cei care au anumite cancere sunt și ei în categorii de risc, la fel și cei cu boli autoimune.

Știu că există o legătură între anumite medicamente și apariția trombozelor. La ce substanțe ar trebui să fim atenți dacă alegem să ne vaccinăm cu AstraZeneca?

Anticoncepționalele favorizează apariția cheagurilor de sânge. Toate persoanele care iau aceste medicamente își cresc riscul de a dezvolta tromboze independent de vaccin. Pentru tromboze se face tratament. Acestea apar în mod relativ frecvent și nu toate duc la desul persoanei respective. Nu există o predispoziție a femeilor, la femei se caută mai mult trombofilia pentru că este legată de riscul de a pierde sarcina. Mai de grabă bărbații sunt la risc, pentru că, în general, natura protejează mama.

Cum ne dăm seama după vaccinare că avem cheaguri de sânge care ne pun viața în pericol? Care sunt semnele?

Sunt mai multe semne care apar în organism dacă apare o tromboză. La picioare, spre exemplu, apare o creștere în volum, o roșeață. O astfel de persoană trebuie să meargă neapărat la medic, de urgență. Dacă tromboza apare în alte locuri, precum plămâni, atunci putem avea probleme cu respirația. Dacă sunt astfel de probleme după vaccin, de asemenea, trebuie verificat să nu fie vorba despre tromboze. Durerile de piept ar trebui și ele verificate.

Dincolo de serul de la AstraZeneca, cum pot apărea în organism aceste cheaguri de sânge?

Este greu de spus cum un vaccin poate cauza tromboze, dar, în general, reacția post vaccinală este una inflamatorie.

Febră, stare asociată inflamației, dureri musculare. Unul dintre mecanismele apariției trombozelor este chiar inflamația. O persoană la risc care are o reacție adversă severă după vaccinare are șanse mai mari să dezvolte tromboze. Asociat, riscul este mult mai mare, așa văd eu lucrurile.

De asemenea, riscul pentru cei care nu se hidrează este mai mare pentru apariția trombozelor. La fel și la persoanele spitalizate, riscul crește cu 10 – 40%. Cel mai bine ar fi ca oamenii care se vaccinează să încerce să rămână activi după, să nu bolească.

CE MĂSURI AU LUAT ALTE ȚĂRI DIN EUROPA

Valeriu Gheorghiță a anunțat că românii care au făcut tromboze după prima doză de AstraZeneca vor face rapelul cu un alt ser, produs de Pfizer sau Moderna, mai exact.

Organizația Mondială a Sănătății nu recomandă, însă, ca oamenii să își facă rapelul cu un alt ser față de prima doză. Chiar și așa, mai multe țări din Uniunea Europeană au anunțat moduri diferite în care vor face vaccinarea cu AstraZeneca.

În Italia, Spania și Germania, spre exemplu, vor fi vaccinate cu serul produs de AstraZeneca doar persoanele care au peste 60 de ani. În Belgia, pe de altă parte, oficialii au decis să-i vaccineze cu acest ser doar pe cei care au sub 56 de ani, în timp ce în Marea Britanie a fost emisă o recomandare clară: acolo unde este posibil să fie vaccinați doar cei care au peste 30 de ani.

O concluzie nu există și nici nu și-ar avea rostul și locul acum, când situația încă e discutată. Avem doar două certitudini: avem vaccinul, sub orice formă și nume ar fi el disponibil în Europa, iar acesta (oricare dintre ele) e 100% eficient în prevenirea decesului și spitalizării.

Avem și o ironie: în timp ce pandemia ne-a împins la limitarea deplasării și spre statul în casă, sedentarismul ne ucide lent (acum și în viitor). O recomandare, care nu face rău, e să nu aluneci pe panta sedentarismului. Posibil ca pandemia să ne facă mai atenți la starea de sănătate, să fie la un nivel optim, dar până când vom avea vreo certitudine în sensul acesta rămâne doar speranță.

Articol scris de
Adriana Olaru
Comentarii
11:04 / 12.04.2021