Digitalizarea instituțiilor din România, un vis frumos: pe ce loc suntem în Europa

Digitalizarea instituțiilor din România, un vis frumos: pe ce loc suntem în Europa

Oficiul European pentru Statistică, Eurostat, a publicat un nou clasament prin care ilustrează perfect modul în care România este cu mult în urma tuturor celorlalte țări din Uniunea Europeană.

Printre altele, digitalizare instituțiilor din România și transferul celor mai importante informații în mediul online se reflectă și în disponibilitatea oamenilor de accesa acele informații. Cu alte cuvinte, dacă începi să ai încredere în faptul că găsești tot ce ai nevoie despre procesul de înmatriculare a unei mașini pe site-ul instituțiilor autorizate, nu te mai duci fizic până la Înmatriculări.

Din păcate, România are cel mai scăzut procent de cetățeni care obțin informații de pe site-urile autorităților publice. Această realitate este atât o consecință a faptului că digitalizarea lipsește în țara noastră, iar când este impelementată nu se promovează, cât și a faptului că românii sunt atehnici. Sunt oameni care au ajuns să identifice internetul cu Facebook și, deși petrec abuziv de mult timp pe rețeaua socială, nu știu să folosească Google și, cu atât mai puțin, să intre pe site-ul Primăriei.

Aproximativ 47% din cetăţenii Uniunii Europene, cu vârsta între 16 şi 74 de ani, au obţinut anul trecut informaţii de pe site-urile autorităţilor publice, o creştere semnificativă faţă de 2008 (plus 33%), iar cel mai scăzut procent de cetăţeni care au folosit site-urile autorităţilor publice pentru a obţine informaţii s-a înregistrat în România (10%), arată datele publicate sâmbătă de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) și citate de Agerpres.

La nivel european, este îmbucurător faptul că oamenii sunt din ce în ce mai dispuși să utilizeze internetul pentru a-și rezolva problemele de zi cu zi. În ultimii ani, a devenit din ce în ce mai populară utilizarea guvernării electronice (e-guvernare) deoarece permite cetăţenilor să obţină informaţii în orice moment sau să rezolve de la distanţă problemele administrative sau chestiunii care țin de plata impozitelor, de exemplu.

Pe grupe de vârstă, cea mai mare creştere a procentului de persoane care au folosit site-urile autorităţilor publice pentru a obţine informaţii s-a înregistrat la categoria 25-34 de ani (59%) şi la cei de 35-44 ani (56%). În mod realist, este mai puţin probabil ca vârstnicii să obţină informaţii de pe site-urile autorităţilor publice. Chiar și așa însă, peste un sfert (26%) dintre cetăţenii Uniunii Europene cu vârsta între 65 şi 74 de ani au folosit aceste site-uri guvernamentale în 2020.

Din păcate, în UE, există o discrepanță teribilă între țări când vine vorba de acest domeniu. Nici măcar pandemia nu a accelerat migrarea informațiilor importante în online. Conform datelor obținute de Eurostat, în 2020, cel mai ridicat procent de cetăţeni care au folosit site-urile autorităţilor publice pentru a obţine informaţii publice s-a înregistrat în Danemarca (89%), Finlanda (85%), Olanda (81%) şi Suedia (79%), iar cel mai scăzut în România (10%), Italia şi Bulgaria (ambele cu 19%).

Ca o referință interesantă, analiza de mai sus a ajuns în mediul online ca o consecință a celebrării Open Data Day (Ziua Internațională a Datelor Deschise).

informatii autoritati publice online

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI
Citește și: