Descoperirea din Cluj care poate schimba istoria. Ce au găsit întâmplător i-a luat pe arheologi prin surprindere. E veche de peste 7.000 de ani

Descoperirea din Cluj care poate schimba istoria. Ce au găsit întâmplător i-a luat pe arheologi prin surprindere. E veche de peste 7.000 de ani

Arheologii din Cluj au descoperit, chiar în centrul orașului, ceva care i-a surprins pe ei, dar și pe istorici. Iată descoperirea veche de șapte mii de ani care s-a făcut în țara noastră.

Aici au mai fost găsite vestigii romane. Lucrările efectuate pe mai multe străzi din centrul Clujului au prilejuit în ultimele luni mai multe descoperiri importante din Evul Mediu, mergând până în perioada romană. Arheologii au profitat de oportunitate şi au cercetat şantierele, iar surprizele au început să se ţină lanţ.

Ultima surpriză, absolut excepţională, este nu numai foarte rară, dar şi extrem de preţioasă, pentru a putea arunca o privire în trecut, chiar cu mii de ani în urmă.  Reprezentanţii Muzeului Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj au vorbit pe larg despre această ultimă descoperire şi despre însemnătatea ei. Într-o postare pe Facebook, specialiştii muzeului au venit cu o serie de detalii şi au postat şi un video prin care au ilustrat vizual evenimentul.

Descoperirea e veche de șapte mii de ani

„Că tot am văzut că vă plac nespus descoperirile, iar MNIT a avut, în ultima vreme, o perioadă prolifică din acest punct de vedere, avem bucuria de a împărtăşi cu voi încă o descoperire absolut senzaţională şi total neaşteptată: un mormânt neolitic bogat, chiar în centrul Clujului”, au spus cercetătorii.

Așadar, în ultimele luni, în timpul lucrărilor de amenajare a uneia dintre pivniţele Palatelor Statusului Romano-catolic din centrul Clujului, au apărut mai multe vestigii romane. De curând, o echipă de arheologi de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a finalizat cercetarea arheologică preventivă din subsolul acestei clădiri, construită între 1898-1902. S-a constat că, într-una din încăperile subsolului actual, există urmele unei construcţii romane subterane, cel mai probabil tot o pivniţă, care a excavat parţial şi straturile preistorice

Astfel, săpătura a oferit arheologilor rara şansă de a identifica o parte dintr-o groapă săpată în stratul geologic, plină cu vase ceramice. Aceasta s-a dovedit a fi un mormânt preistoric. Iniţial, a fost surprins doar un capăt de-al său, în care au apărut falangele picioarelor şi ofranda de vase. Chiar şi aşa, descoperirea se anunţa a fi deosebită, gleznele scheletului părând a fi înfăşurate în şiraguri formate din sute de mărgele de mici dimensiuni.

Ce se va întâmpla cu mormântul neolitic

Mai mult, datorită adâncimii, din considerente de siguranţă şi logistică a săpăturii, descoperirea întregului mormânt s-a făcut în două etape. Doar după consolidarea pereţilor, beneficiind de întreg sprijinul executantului lucrărilor de reabilitare a clădirii, s-a putut excava integral mormântul.

Mormântul are un inventar surprinzător de bogat. Pe lângă vase ceramice şi o lamă de obsidian, persoana decedată era împodobită cu numeroase mărgele şi la gât, braţe şi genunchi. În plus, purta câte două brăţări pe braţe, o bentiţă cu „năsturei”/bumbi pe cap şi un brâu din 4-5 şiraguri de mărgele. Toate podoabele par a fi confecţionate din scoica Spondylus, cu excepţia unui inel de os găsit pe deget.

La o evaluare preliminară a materialelor arheologice, se poate spune că mormântul datează din perioada neolitică (circa 5000 a. Chr.). Doar 2-3 morminte din acest interval cronologic mai sunt cunoscute în zona centrală a oraşului, dar, în general, au fost distruse în momentul descoperirii. Astfel, descoperirea de faţă este una de excepţie. În continuare, mormântul urmează să fie cercetat şi prelucrat de specialişti în epoca respective și scheletul analizat antropologic pentru a-i determina sexul şi vârsta.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI
Citește și: