Cum se face homeschooling în România și care sunt principalele avantaje și dezavantaje ale acestei metode inedite de educație

Cum se face homeschooling în România și care sunt principalele avantaje și dezavantaje ale acestei metode inedite de educație

Homeschooling-ul nu este o noutate. În ultimele decenii, tot mai mulți părinți au optat să se ocupe de toate aspectele educației copiilor lor, fără să îi înscrie la o instituție clasică de învățământ. Totuși, din punct de vedere legislativ, homeschooling-ul e o provocare în România, iar părinții care se aventurează pe acest teren își asumă multe riscuri și provocări.

Din punct de vedere legal, așa cum este Legea Educației alcătuită, elevii români pot învăța acasă, dacă au o condiție medicală ce nu le permite deplasarea la școală, sau au anumite nevoi speciale.

Problema intervine în momentul în care părintele își dorește să își educe copilul acasă, deși nu face parte din niciuna din cele două categorii amintite mai sus.

Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale prevede că „părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu”, iar nerespectarea acestei obligaţii din vina părintelui sau a tutorelui se poate sancţiona cu amendă cuprinsă între 100 şi 1.000 lei ori cu muncă echivalentă în folosul comunităţii.

Deși homeschooling-ul nu este o activitate ilegală, legislația e ambiguă, iar părinții se tem de amenzi, dar și de faptul că pot fi luați în vizor de cei de la Protecția Copilului, fiindcă nu își trimit copiii la școală, deși le oferă o alternativă la educația formală, acasă.

Cum se face trecerea la homeschooling, în România

Părinții care își iau inima în dinți și aleg să își educe copiii acasă, trebuie să urmeze câțiva pași. Pentru început, copilul trebuie înscris la o școală care îi permite să studieze acasă, punându-i la dispoziție materiale didactice specifice, printr-un canal de comunicare, cum ar fi platforma online a școlii.

Vorbim despre un soi de învățământ la distanță, din punct de vedere oficial. Neoficial, copilul beneficiază de acoperirea legală pe care i-o conferă înscrierea la acea unitate de învățământ, iar părintele e responsabil 100% de educația celui mic.

În cazul în care copilul e înscris la o școală normală, părintele trebuie să ceară transferul la școala speciala care permite sistemul de homeschooling, printr-o cerere adresată directorului instituției. Părintele va primi atât acordul, cât și fișa matricolă a copilului.

Dacă micuțul nu a mai fost înscris anterior la o școală, înscrierea se poate face direct la instituția de învățământ care este permisivă cu acest tip de educație la distanță.

Ceva mai dificilă este trecerea elevilor din sistemul homeschooling, la cel formal, clasic. Elevii care provin din acest sistem aparte trebuie să își echivaleze anii de studii cu diplome care să ateste că au parcurs materia și au cunoștințele necesare pentru a fi înscriși într-o anumită clasă.

„Evaluarea documentelor școlare în vederea echivalării presupune analizarea foilor matricole din străinătate sau de la organizațiile furnizoare de educație, care organizează și desfășoară pe teritoriul României activități de învățământ corespunzătoare unui sistem educațional din altă țară, și identificarea claselor efectuate în străinătate sau la organizațiile menționate”, se menţionează în metodologia de echivalarea a studiilor efectuate în străinătate.

Cele mai multe voci din sistemul clasic de învățământ se opun ideii de homeschooling

,,In primul rand, noi respectam legea. Aceasta metoda, homescholling, nu este acreditata in Romania. Activitatea de evaluare si acreditare a furnizorilor de educatie din invatamantul preuniversitar apartine A.R.A.C.I.P. Personal, mi-e greu sa cred ca din cele 420 de scoli acreditate, dintre care 220 private, nu a gasit una potrivita pentru copil. Eu nu am nicio problema cu aceasta decizie, dar trebuie sa ridic cateva intrebari: 1. Cine echivaleaza studiile micutei? 2. Unde da admitere? 3. Cum se va integra ulterior?”, e de părere Marian Banu, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti.

La rândul său, prima doamnă a României, de profesie cadru didactic, susține că benefic pentru copii este să urmeze cursurile în școli, nu acasă.

„Este mult mai bine sa fie copilul intr-o scoala, intr-o comunitate. Este in beneficiul lui si al familiei si nu se compara. Nu suntem fiinte izolate, suntem fiinte sociale, trebuie sa fim cat mai multi impreuna pentru ca asa ne simtim bine”, susține Carmen Iohannis.

Povestea Danei Nălbaru

Probabil cea mai renumită poveste de viață din țara noastră, care implică acest sistem de educație aparte, aparține Danei Nălbaru.

Fiica Danei Nălbaru şi a actorului Dragoş Bucur a fost retrasă din sistemul public de învăţământ învățământ și înscrisă în cel de homeschooling.

La auzul veștii că fiica celor două celebrități a fost retrasă de la școală, opinia publică din țara noastră a reacționat diferit. Unii oameni consideră că decizia Danei Nălbaru a fost una benefică Sofiei, însă alții sunt de părere că totul e o nebunie.

„Ieri, in prima zi de ne-scoala, Sofia a facut primul curs de scenaristica, a stat 2 ore in fata calculatorului facand matematica si alta jumatate de ora invatand programe de calculator la cursurile online Khan Academy”, a scris Dragos Bucur pe blog, povestind despre activitățile fiicei sale, în sistemul de învățământ de acasă.

Avantajele de care se bucură copiii ce învață în regim de homeschooling

Privind această situație obiectiv, este clar că există atât avantaje, cât și dezavantaje. Printre principalele avantaje pe care le putem enumera referitor la acest sistem aparte de educație se numără implicarea părinților în procesul educațional al copilului.

Această implicare sudează relația părinte-copil și consolidează, în general, relațiile de familie.

De asemenea, copilul petrece mult timp acasă, în sânul familiei, ceea ce îi conferă o stare de bine, de relaxare, e familiarizat cu tot și se simte protejat și în siguranță.

Totodată, părintele poate sta liniștit, știindu-și copilul acasă, în siguranță, ferit de pericolele pe care le-ar putea reprezenta anturajele nepotrivite la școală, sau pericolele ce pot apărea uneori chiar și în drumul spre sau dinspre școală.

Un alt mare avantaj este acela că micuțul face ceea ce îi place. Își canalizează toată energia și forța către acele domenii care îl pasionează și pentru care are înclinații native.

Spre deosebire de sistemul clasic de învățământ, unde cei mici sunt nevoiți să învețe toate materiile, deși au abilități doar pentru anumite domenii.

De altfel, sistemul public de învățământ nu este atât de dezvoltat încât să ofere copiilor o educație solidă în domeniile care au avansat foarte mult în ultimii ani, cum ar fi tehnologia.

În homeschooling, copiii pot fi mai ușor canalizați către studiul acelor domenii care îi pasionează, care sunt de viitor și care le pot oferi celor mici șansa reală de a-și găsi un job potrivit și a-și dezvolta o carieră de succes.

Cele mai mari dezavantaje

Avantajele de mai sus vin la pachet cu o serie de lipsuri, pe care sistemul homeschooling nu le va putea compensa niciodată, oricât de bine s-ar dezvolta pe viitor.

Dincolo de piedicile legislative din România, copiii înscriși în acest sistem de învățământ sunt privați de socializarea specifică celor de vârsta lor.

Deși părinții care optează pentru acest sistem au grijă ca micuții să desfășoare activități, să facă sport, să iasă în aer liber, socializarea naturală, de la școală, nu poate fi compensată cu ieșirea în parc cu o gașcă de prieteni de la bloc.

De asemenea, copiii din sistemele formale de învățământ dezvoltă abilități practice, independent de părinți. Adesea învață să meargă singuri la școală, să se întoarcă de acolo, să fie departe de părinți câteva ore pe zi, timp în care se dezvoltă altfel decât în permanenta companie a părinților și familiei.

Copiii, la fel ca oamenii mari, au nevoie de spațiul și timpul lor, au nevoie să se simtă utili, independenți.

În cele din urmă, putem concluziona că această idee de homeschooling este interesantă, dar ar trebui abordată cu toată seriozitatea și responsabilitatea. Înaintea de a se lua o decizie care implică atât de mulți factori, părinții ar trebui să se documenteze foarte bine și să se consulte și cu micuțul lor.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI
Citește și: