Alimentația noastră și încălzirea globală: cum suntem responsabili de schimbarea climatică

Alimentația noastră și încălzirea globală: cum suntem responsabili de schimbarea climatică

Tot mai multe state, dar și organizații internaționale se alătură efortului global de schimbare a efectelor negative ale schimbărilor climatice. Agendele oamenilor politici care ocupă funcții de decizie sunt pline de măsuri și obiective foarte ambițioase în privința mediului, însă nu mulți dintre cetățenii de rând sunt conștienți de faptul că și ei ar trebui să fie implicați în această uriașă campanie.

Nu puține sunt avertismentele venite în ultima perioadă, inclusiv din partea comunității științifice, dar și a Organizației Națiunilor Unite (ONU), cu privire la efectele devastatoare pe care le-am putea trăi pe pielea noastră, în următorii ani, dacă nu efectuăm de urgență schimbări radicale în privința amprentei pe care activitatea noastră de zi cu zi o aduce mediului înconjurător.

E ușor să ne imaginăm cum va arăta viitorul, numai aruncând o scurtă privire în trecutul nostru. n ultimii 50 de ani, numărul dezastrelor naturale, de la inundații la valuri de caniculă, manifestări ale schimbărilor climatice, a crescut de cinci ori.

Iată și alte câteva date, tot ale ONU, cu privire la evoluțiile climatice îngrijorătoare, pe care omenirea le-a trăit în ultimele decenii

-Temperatura globală a fost cu 1,09 grade Celsius mai mare în deceniul dintre 2011-2020 decât între 1850-1900
-Ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din 1850
-Rata recentă de creștere a nivelului mării aproape s-a triplat comparativ cu 1901-1971
-Influența umană este „foarte probabil”, în proporție de 90%, principalul motor al retragerii globale a ghețarilor din anii 1990 și a scăderii gheții marine arctice
-Extremele fierbinți, inclusiv valurile de căldură, au devenit mai frecvente și mai intense începând cu anii 1950, în timp ce evenimentele reci au devenit mai puțin frecvente și mai puțin severe

Această situație s-a tradus și prin decesul a peste două milioane de persoane și, nu în ultimul rând, dar și prin pagube materiale de peste 3,64 trilioane de dolari, conform datelor ONU.

Din nefericire, atunci când privim aceste date tindem să ne disociem de ele și nu facem o legătură directă între comportamentul nostru de zi cu zi și efectele globale.

Aici este marea noastră greșeală, după cum afirmă cei mai reputați climatologi. Pentru că secretul rezolvării crizei climatice constă, în realitate, în responsabilizarea fiecăruia dintre noi. Nicio politică venită de la Guvern, de la Uniunea Europeană sau de la vreo organizație globală nu va putea face minuni în privința rezolvării situației climatice, dacă fiecare dintre noi nu va depune eforturi individuale în această direcție.

Totul depinde de noi

”Comportamentul uman accelerează încălzirea globală într-un ritm alarmant”, a declarat, în această toamnă, Alok Sharma, ministrul britanic într-un interviu acordat ziarului The Observer, ediţia de duminică a cotidianului The Guardian

”Nu ne putem permite să aşteptăm doi ani, cinci ani, zece ani”, a continuat el, spunând că mai este timp, dar „ne apropiem periculos de mult de momentul în care va fi prea târziu”.

Consecinţele încălzirii globale sunt deja evidente, a continuat el, făcând referire la inundaţiile din Europa şi China, incendiile de pădure și temperaturile record din America de Nord.

Efectele ar putea să se înrăutățească odată cu trecerea timpului, dacă întreaga omenire nu adoptă rapid comportamente responsabile și de combatere a efectelor schimbărilor climatice.

Ce putem face? E simplu.

Putem începe să ne concentrăm atenția asupra consumului de ambalaje reciclabile, putem colecta organizat deșeurile în propria locuință, putem strânge pet-urile și le putem duce la centrele de reciclare.

De asemenea, e indicat să ne asigurăm de faptul că nu consumăm mai mult decât avem nevoie.

De exemplu, nu trebuie să încălzim locuința atât de tare, încât să fie apoi nevoie să deschidem geamurile, pentru că e prea cald.

Nu e nevoie să cumpărăm alimente în exces, care ajung apoi să se altereze și, în cele din urmă, să umple coșul de gunoi. În privința articolelor vestimentare se cere, de asemenea, cumpătare la cumpărături și achiziționarea celor cu etichetă care atestă faptul că au fost confecționate din materiale reciclate sau că sunt reciclabile.

Totodată, putem să încurajăm magazinele, companiile și producătorii ce aplică în cadrul organziației o politică sustenabilă.

Putem să cumpărăm de la cei care dovedesc că au grijă față de mediu și încearcă să diminueze amprenta negativă a activității lor, asupra mediului înconjurător.

Simplul gest de a nu mai cumpăra acel pahar de plastic de la cafenea poate salva mediul. Desigur, dacă toți sau majoritatea dintre noi am face acest lucru, însă ai fi uimit de câte astfel de pahare ai strânge, chiar și tu, într-o viață întreagă. Optează pentru cumpărarea unui termos reforosibil sau al unei căni pe care să o umpli mereu la cafeneaua din colț, de acolo de unde îți iei cafea în drum spre job sau când ieși la plimbare cu animalul de companie. Nu uita că fiecare astfel de gest contează mai mult decât ți-ai imagina!

Dincolo de aceste aspecte, renunțarea la consumul de carne poate, la rândul său, să contribuie benefic la combaterea efectelor schimbărilor climatice.

Experții spun că, în țările cu venituri mari, principala sursă de emisii este efectivul de animale. Peste 20 de ani, s-ar putea să mâncăm carne doar o dată pe săptămână, după cum cred mulți climatologi, pentru că oamenii vor deveni tot mai conștienți de efectele alimentației umane asupra mediului înconjurător.

Dacă simplele astfel de afirmații nu te conving, ar trebui să arunci o privire pe cel mai recent studiu efectuat de cercetătorii de la Academia Chineză de Ştiinţe.

Acesta scoate la iveală cifre de-a dreptul îngrijorătoare. Concret, 8,4 milioane de tone de deşeuri de plastic au fost generate până în luna august în 193 de ţări.

Pentru a ne putea face o idee despre cât de serios este acest fenomen și cât de mare e cantitatea de deșeuri din plastic, trebuie să luam în considerare faptul că umanitatea produce în total aproximativ 300 de milioane de tone de deşeuri de plastic pe an. 7,6% din totalul volumului de deșeuri din plastic produs în timpul crizei sanitare e reprezentat de măști și echipament medical de protecție împotriva noului tip de coronavirus.

„Pandemia de COVID-19 a dus la o cerere crescută pentru materiale plastice de unică folosinţă care intensifică presiunea asupra problemei globale deja scăpate de sub control a deşeurilor de plastic”, se mai arată în studiu.

Cum percep românii situația

Se pare că, pe fondul mediatizării foarte intense a problemelor climatice, românii au devenit mai conștienți de pericolele ce se ascund în spatele acestui fenomen.

„Fenomenele naturale extreme cauzate de schimbările climatice se numără printre riscurile de care majoritatea românilor se teme cel mai mult. Astfel, îngrijorările din acest an sunt legate de: furtunile violente (32%, +3 pp. faţă de 2020), valurile de căldură (20%, +6 pp.), topirea gheţarilor (10%, -5 pp.), incendiile de vegetaţie (7%), seceta (7%), inundaţiile (7%)”, susţin autorii unei analize realizate de Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), împreună cu IRES.

Schimbările climatice intensifică severitatea anumitor fenomene meteorologice. Considerăm că, printr-o informare mai bună a populaţiei şi prin eforturi susţinute, putem avea o societate mai pregătită în faţa acestor riscuri. Poliţele de asigurare sunt un instrument adecvat de protecţie în faţa pierderilor financiare, însă prevenţia şi sustenabilitatea devin, în egală măsură, priorităţi pentru întreaga noastră societate”, a precizat Adrian Marin, Preşedinte UNSAR.

Citește și: