Această companie suspectă a influențat politici importante în lupta cu virusul: OMS și unele guverne le-au luat în considerare

Această companie suspectă a influențat politici importante în lupta cu virusul: OMS și unele guverne le-au luat în considerare
Sursa foto: Annie Spratt / Unsplash

Adoptarea politicilor corecte în lupta cu virusul este extrem de dificilă. Încă nu avem suficiente informații despre SARS-CoV-2 pentru a putea știi cu exactitate cum ar fi mai bine să procedăm. Totuși, lucrurile devin și mai complicate când în ecuație intră o companie precum Surgisphere.

Atât OMS, cât și unele guverne ale lumii, au luat decizii de modificare a unor politici și tratamente pentru COVID-19 bazându-se pe datele suspecte oferite de această companie.

Datele pe care susține că le-a obținut în mod legitim de la mai mult de o mie de spitale din întreaga lume au stat la baza unor articole științifice care au dus la schimbări în politicile de tratament pentru COVID-19 în țările din America Latină. De asemenea, aceste date s-au aflat și la baza deciziei OMS, dar și a institutelor de cercetare din întreaga lume, de a opri studiile pe oameni prin care se folosea hidroxiclorochina pentru tratarea pacienților infectați cu noul coronavirus.

Ulterior, OMS a anunțat că aceste studii vor fi reluate acum.

Surgisphere este o companie americană de analiză medicală care a oferit date importante pentru multiple studii cheie, publicate în unele dintre cele mai prestigioase jurnale medicale din lume. Vorbim, printre altele, despre studiile legate de hidroxiclorochinei în tratarea pacienților care suferă de COVID-19 publicate în Lancet și New England Journal of Medicine (NEJM).

Ce ar fi în neregulă cu această companie

Totuși, potrivit unei investigații a publicației The Guardian, compania este una dubioasă, iar datele oferite de aceasta ar trebui privite cu scepticism.

A fost fondată în 2008, ca o compania de educație medicală care publica manuale. Una dintre întrebările care s-au ridicat este aceasta: Cum a reușit compania să dețină o bază de date internațională atât e puternic? Asta mai ales pentru că aceasta abia a fost anunțată de Surgisphere.

Vorbim, în același timp, și despre cei foarte puțini angajați ai companiei, care sunt foarte puțin sau chiar deloc pregătiți în domeniul științific sau cel al datelor. De exemplu, postul de editor științific este ocupat de un autor de science-fiction iar directorul de marketing ar fi, de fapt, model pentru adulți și hostess la evenimente.

Mai mult, directorul companiei, Sapan Desai, a fost numit până acum în trei procese de malpraxis medical, însă fără legătură cu baza de date Surgisphere.

De asemenea, compania este foarte puțin prezentă online. În timp ce Surgisphere susține că administrează una dintre cele mai mari și mai rapide baze de date de spitale din lume, aceasta nu are o prezentă importantă în mediul online. De exemplu, pe Twitter, rețeaua socială preferată a americanilor, are mai puțin de 170 urmăritori și nu are nicio postare între octombrie 2017 și martie 2020.

Până luni, dacă apăsai pe butonul de contact de pe site-ul oficial al Surgisphere, erai redirecționat către un site de criptomonede.

De ce datele oferite de Surgisphere ar fi suspecte

Mai multe întrebări legate de Surgisphere au apărut în comunitatea medicală în ultimele săptămâni.

Pe 22 mai, jurnalul medical Lancet a publicat un studiu extrem de important care arăta că medicamentul folosit împotriva malariei, hidroxiclorochina, era asociat cu o rată a mortalității mai mare în cazul pacienților cu COVID-19 și cu probleme cardiace crescute.

Studiul Lancet, cu Desai drept unul dintre co-autori, spune că a analizat datele Surgisphere colectate de la aproape 96.000 de pacienți cu COVID-19, tratați cu hidroxiclorochină. Vorbim despre pacienți internați în 671 de spitale din baza lor de date care, în total, ar conține 1.200 de spitale din întreaga lume.

Această descoperire a determinat OMS să oprească studiile prin care se folosea hidroxiclorochina la tratarea pacienților cu COVID-19.

Unele spitale spun că nu au nicio legătură cu compania americană de analiză

Studiul care folosea datele oferite de Surgisphere includea și date obținute din spitale din Australia. Potrivit studiului, cercetătorii ar fi obținut acces la date, prin Surgisphere, de la cinci spitale în care fuseseră internați 600 de pacienți australieni și care văzuseră 73 de decese, începând cu 21 aprilie.

Totuși, potrivit datelor Johns Hopkins University, Australia avea, în total, doar 67 de morți de COVID-19 la 21 aprilie. Ulterior, Desai a menționat că un spital din Asia fusese inclus din greșeală în baza de date din Australia.

The Guardian a contactat cinci mari spitale din Melbourne și două din Sydney, a căror cooperare ar fi fost esențială în realizarea bazei de date. Toate spitalele au negat că au avut vreun rol în baza de date creată de Surgisphere. Mai mult, toate au spus că nici măcar nu au auzit de această companie americană.

Același lucru s-a întâmplat și cu un studiu publicat în NEJM. Acesta se baza pe date oferite de Surgisphere, care arătau că medicamente comune pentru inimă, precum inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA), nu erau asociate cu un risc crescut pentru pacienții COVID-19.

Atât Lancet, cât și NEJM au publicat ulterior înștiințări în care își exprimă îngrijjorarea asupra studiilor pe care le-au publicat.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI