Studiu cu concluzii-surpriză: ce studii au, de fapt, cei care iau în derâdere pandemia 

Studiu cu concluzii-surpriză: ce studii au, de fapt, cei care iau în derâdere pandemia 

Pe măsura ce cazurile de infectare cu coronavirus au început să crească în România, tonul negaționiștilor a devenit, în mod paradoxal, și mai apăsat. Numai că cei care iau în derâdere pandemia nu-s chiar atât de needucați pe cum ai crede.

În majoritatea reportajelor de la televiziuni vezi oameni intervievați care susțin că nu cred în existența virusului, vorbesc despre conspirații la nivel mondial și găsesc vinovați acolo unde ei nu există. De multe ori, aceștia provin din medii sărace, din mediul rural, dar negaționiști există într-o proporție extrem de mare și-n orașele dezvoltate.

E de ajuns să-ți aduci aminte de protestul din Piața Victoriei, din fața Guvernului, de la începutul lunii iulie. Acolo, câteva sute de persoane s-au adunat pentru a protesta față de măsurile guvernamentale și pentru a se răscula împotriva purtării măștilor. Ai crede, la prima vedere, că acești oameni au o educație sub medie.

Ei bine, nu e chiar așa. Iar un studiu IRES infirmă această ipoteză. De fapt, arată analiza, cei care sunt îngrijorați puțin sau deloc sunt destui, iar dintre aceștia cea mai puternică înclinație să nu se teamă sunt persoanele cu educație medie, nu “needucații”.

Ce studii au cei care nu cred în pandemie

Studiul IRES arată că persoanele cu educație slabă sunt îngrijorate în cea mai mare proporție, în condiții de pandemie. Iar din rândul negaționiștilor se remarcă, într-o proporție considerabilă, persoanele cu studii medii.

Spre exemplu, la întrebarea “Dumneavoastră cât de îngrijorat/ă sunteți în legătură cu situația generată de pandemia de Covid-19 în România?“, trei sferturi s-au declarat foarte sau destul de îngrijorat/ă. Un sfert – destul de puțin sau foarte puțin/deloc îngrijorat/ă.

  • Foarte îngrijorat/ă – 37%
  • Destul de îngrijorat/ă – 39%
  • Destul de puțin îngrijorat/ă – 12%
  • Foarte puțin sau deloc îngrijorat/ă – 12%
  • Deloc sau destul de puțin îngrijorat/ă s-au declarat, în cea mai mare măsură, respondenții din categoria de studii medii.

Dintre cei cu puține clasă de școală, 81% sunt foarte sau destul de îngrijorați, iar 18% – deloc sau destul de puțin îngrijorați. La fel, în cazul situației cu școlaritate ridicată.

Dintre cei cu școlaritate medie, aproape o treime (29%) sunt deloc sau destul de puțin îngrijorați, iar 70% – foarte sau destul de îngrijorați.

Situația se complică atunci când vine vorba despre îngrijorarea față de posibila infectare a respondenților sau a membrilor familiei acestora: tot persoanele cu studii medii sunt în cea mai mare proporție puțin sau deloc îngrijorate, dar crește și proporția în rândul celor cu școlaritate ridicată.

La întrebarea “Cât de îngrijorat/ă sunteți că s-ar putea ca un membru al familiei dumneavoastră să se infecteze cu noul coronavirus?“, au răspuns:

  • 49% – foarte îngrijorat/ă
  • 26% – destul de îngrijorat/ă
  • 11% – destul de puțin îngrijorat/ă
  • 13% – foarte puțin / deloc îngrijorat/ă

Pe scurt, cei cu școlaritate joasă se declară deloc sau destul de puțin îngrijorați în proporție de doar 12%, procentul crescând la 33% la cei cu școlaritate medie și scăzând apoi la 25% pentru cei cu școlaritate înaltă

Procentele se schimbă din nou, păstrând totuși tiparul, la întrebarea: “Dar să vă infectați dumneavoastră personal?

  • Foarte îngrijorat/ă – 43%
  • Destul de îngrijorat/ă – 26%
  • Destul de puțin îngrijorat/ă – 13%
  • Foarte puțin sau deloc îngrijorat/ă – 18%

Studiul IRES a fost realizat pe 24-25 iulie pe un eșantion de 898 de subiecți, cu vârste de peste 18 ani. Este declarat reprezentativ pentru populația adultă din România, cu eroare maximă tolerată de +/-3,3%.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI