România, de la stare de urgență la haos: ce s-ar putea întâmpla în weekendul 15-17 mai

România, de la stare de urgență la haos: ce s-ar putea întâmpla în weekendul 15-17 mai
Ciprian Ioana
Ciprian Ioana
11:18 13.05.2020

14 mai este ultima zi în care este instituită starea de urgență în România. Teoretic, ar trebui să se intre în starea de alertă. Practic, însă, lucrurile sunt mai complicate de atât. Și de vină sunt politicienii care nu se pot ține departe de dispute și contre. Trăim vremuri de criză, dar aleșii par să fi uitat acest lucru și s-au întors la certuri.

Pe 4 mai, când președintele anunța că nu va mai prelungi starea de urgență, lucrurile păreau destul de clare. 14 mai – ultima zi a stării de urgență, 15 mai – prima zi a stării de alertă. Autoritățile urmăreau ca de la această dată să relaxeze o parte din restricții, să permită deplasarea fără declarație pe proprie răspundere în interiorul localității și, în principiu, să mute cea mai mare parte a responsabilității pe umerii cetățenilor.

O parte din aceste planuri au fost puse și pe hârtie, s-au făcut propuneri legate de ce restricții vor fi menținute și cum va fi monitorizată situația în a doua jumătate a lunii mai. Numai că lucrurile n-au mers așa cum și-ar fi dorit Guvernul și președintele țării.

Pentru că interesele politice primează chiar și-n situații de criză. Și aleșii români nu se dezic de acest lucru.

Decizia CCR privind amenzile, buzduganul aruncat spre Guvern

Lucrurile au început să ia o turnură ciudată încă din 6 mai, când CCR a decis că amenzile date în perioada stării de urgență sunt neconstituționale. A fost o decizie pe care mulți juriști nu au putut să și-o explice. Critici au venit imediat atât din partea Guvernului, cât și a Administrației Prezidențiale. A fost buzduganul trimis spre Guvern, să deschidă, cumva, calea a ceea ce urma.

Efectul a fost unul pe care-l anticipa toată lumea: numărul sancțiunilor contravenționale a scăzut drastic încă de a doua zi.

Și n-a fost singura decizie controversată venită de la CCR. Judecătorii au decis că drepturile cetățenilor nu pot fi restrânse prin Ordonanță de Urgență, ci doar prin proiect de lege. A fost primul indiciu că starea de alertă ar putea fi, de fapt, în afara legii.  Magistrații CCR au spus, în decizia din 6 mai, că orice restrângere a drepturilor fundamentale trebuie făcută prin lege, nu prin ordonanță de urgență.

Guvernul vrea cu orice preț să instituie starea de alertă, dar e posibil ca legea să nu permită acest lucru. Iar planul de rezervă e acum inclusiv în mâinile Parlamentului.

Stare de alertă sau trei zile fără restricții?

Starea de alertă e reglementată acum printr-o Ordonanță de Urgență care datează de pe vremea Guvernului Năstase, din 2004. Numai că Avocatul Poporului, aceeași instituție care a semnalat și probleme la amenzile date în perioada stării de urgență, a contestat acest act normativ la CCR. Și mulți juriști se așteaptă ca OUG să fie declarată neconstituțională, din moment ce judecătorii s-au pronunțat deja pe restrângerea drepturilor.

Guvernul a pregătit un plan de rezervă. A trimis la Parlament un proiect de lege care să reglementeze starea de alertă. A făcut-o la începutul săptămânii, așadar timpul e foarte scurt și e posibil ca votul dat miercuri, 13 mai, chiar dacă e favorabil, să nu ajute foarte mult.

„Din moment ce Curtea a respins OUG pe libertatea de mişcare, probabil va respinge şi OUG din 2004 privind starea de alertă, pentru că e vorba tot de drepturi îngrădite printr-o ordonanţă de urgenţă, nu printr-o lege.”
Surse liberale pentru Adevărul

Chiar dacă proiectul trece de Parlament miercuri, 13 mai, el mai trebuie să stea încă două zile la Parlament, așadar până vineri când poate fi promulgat de președinte. El intră în vigoare la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial. Așadar, termenul cel mai rezonabil e abia 18 mai.

Sunt, așadar, trei zile care nu-s acoperite nici de starea de urgență, care expiră pe 14 mai la ora 23:59, nici de starea de alertă, care poate fi instituită doar în baza legii din Parlament care, după cum ai văzut, produce efecte cel mai devreme de luni, 18 mai.

Ce pot face Guvernul și președintele

Există mai multe scenarii de rezervă, vehiculate în spațiul public, dar neasumate de niciun oficial. Cel mai fericit dintre ele se referă, evident, la varianta în care OUG care reglementează starea de alertă nu pică la CCR. Atunci, lucrurile merg în direcția dorită: se poate institui, din 15 mai, starea de alertă și se poate veni cu propunerile dorite.

Dar sunt slabe șanse să se întâmple acest lucru, așa că se merge pe ideea că OUG va fi declarată neconstituțională.

În acest caz, președintele ar mai avea un as în mânecă și, teoretic, s-ar putea folosi de el. Ar putea, de exemplu, să prelungească starea de urgență cu încă trei zile. Adică până luni, 18 mai, când ar intra în vigoare legea care instituie starea de alertă, votată de Parlament. Deocamdată, președintele n-a dat niciun indiciu că s-ar gândi să facă așa ceva.

Dar contează foarte mult cum evoluează lucrurile pe parcursul zilei de miercuri: decizia CCR și votul Parlamentului.

Deocamdată, premierul Orban a cerut ajutorul ministrului de Interne pentru descâlcirea oricărei situații care poate apărea.

„Domnul ministru Vela, să ţineţi cont de faptul că Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională şi în privinţa reglementărilor care afectează starea de alertă şi aici trebuie să fim pregătiţi, pentru că termenul de judecare la Curtea Constituţională este miercuri, pe 13 (mai – n.r.), şi aici trebuie să fim pregătiţi pentru orice modificare care este necesară, pentru a putea da replica legală, constituţională şi faptică, astfel încât să avem un cadru normativ foarte clar privitoare la activitatea Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență şi a altor entităţi în cadrul stării de alertă”, spunea premierul.

Cu ce s-a ales, de fapt, România din starea de urgență

Ce vezi mai sus e bilanțul prezentat de Grupul de Comunicare Strategică. România a depășit 15.700 de cazuri de infectare cu coronavirus. Dar trebuie să remarci că, în același timp, a crescut numărul vindecărilor și rata deceselor se menține la un nivel rezonabil.

De fapt, cam ăsta a fost marele avantaj al stării de urgență din România. Carantina și izolarea au făcut ca numărul cazurilor noi să nu explodeze zilnic pentru că, în acea situație, spitalele puteau fi foarte ușor depășite. Un număr mare de infectări apărute în același timp ar fi dus la supraaglomerare. Medicii n-ar fi putut face față, rata deceselor ar fi fost mult mai mare, iar sistemul, per ansamblu, ar fi cedat sub presiune.

E motivul pentru care toate țările au luat măsuri similare precum cele din România. Nu s-a aplicat, de pildă, modelul suedez, cel contestat de mai toți epidemiologii.

Important de spus: virusul nu dispare după data de 15 mai și nici după data de 15 iunie sau 15 august sau oricare dată îți vine acum în cap. Lumea va fi nevoită să conviețuiască așa pentru o lungă perioadă de timp: până când apare un vaccin sau un tratament care să fie eficient.

În tot acest timp, trebuie respectate măsurile de igienă și de distanțare socială. Cu sau fără stare de urgență sau stare de alertă. Din acest punct de vedere, președintele a pus punctul pe într-una dintre ieșirile sale publice.

„Devine obligatoriu portul măștii atunci când ne găsim în spații interioare. De exemplu când mergem la magazin sau să cumpărăm alimente sau când mergem cu transportul public în comun. Este obligatorie păstrarea unei distanțe între persoane de 1,5 metri. adică distanța a două brațe. Igiena mâinilor devine obligatorie și e importantă. Trebuie să ne spălăm pe mâini cât se poate de des. Nu este cazul să ne relaxăm.”
Klaus Iohannis

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI