De ce relaxarea restricțiilor în România s-ar putea întoarce împotriva noastră

De ce relaxarea restricțiilor în România s-ar putea întoarce împotriva noastră

În România, relaxarea restricțiilor va începe din 15 mai, însă e posibil ca deciziile luate în această privință să ne afecteze ulterior.

E clar că pandemia de coronavirus ne-a afectat tuturor viața de zi cu zi, fie că vorbim despre restricțiile de circulație sau purtatul măștilor și dezinfectarea suprafețelor. Pentru moment, atât Ministerul de Interne, cât și Ministerul Sănătății au făcut câteva propuneri de relaxare a restricțiilor, iar o decizie finală în ceea ce privește măsurile care se vor adopta va fi făcută în decursul săptămânii. Totuși, o relaxare prea rapidă ar putea avea consecințe destul de serioase asupra noastră.

În cazul în care distanațarea socială și măsurile de protecție nu sunt urmate, un nou val de infecții ar putea să aibă loc în zonele în care relaxarea restricțiilor nu este făcută la momentul potrivit. Vorbim astfel despre o serie de motive care ar putea reprezenta semne că relaxarea s-ar putea întoarce, de fapt, împotriva noastră. În continuare, vei vedea trei motive pentru care relaxarea restricțiilor ar putea face rău României.

Numărul de noi infectări nu a scăzut în România

În primul rând, numărul de cazuri de infecție din România nu a scăzut. De la 1 mai, nu putem vorbi despre o curbă mai aplatizată în ceea ce privește numărul de cazuri noi care se înregistrează la noi în țară. Cantitatea de noi infectări variază în fiecare zi. Vorbim despre zile care alternează de la un trend pozitiv la unul negativ. De exemplu, în data de 2 mai am avut cele mai puține cazuri de noi infecții din această lună, 165 de noi bolnavi, pentru ca a doua zi să se ajungă la cel mai mare număr de persoane infectate în această lună, 431 de bolnavi.

Poți vedea situația din România în graficul de mai jos:

Foarte puține persoane sunt imune la coronavirus

În al doilea rând, foarte mulți oameni continuă să fie vulnerabili în fața virusului. În România, la 11 mai, avem aproape 15.600 de cazuri de persoane confirmate cu noul coronavirus. Asta înseamnă că o foarte mică parte din populația totală a fost infectată și, implicit, ar fi putut dobândi imunitate la virus. Astfel, nu putem vorbi despre o imunitate în masă, pentru că doar o mică parte din populație a fost infectată și a dezvoltat anticorpi care i-ar feri de o nouă infecție. Prin imunitate în masă ne referim la situația în care suficienți oameni ajung să fie imuni și, astfel, contagiunea începe să dispară. Experții spun că atunci când aproximativ 60% din populație este deja imună încep să se poată vedea schimbări.

De altfel, nici studiile în care cercetătorii au încercat să determine dacă dezvoltarea de anticorpi ar însemna că o persoană care a fost infectată ar dezvolta imunitate pe termen lung la SARS-CoV-2 nu au dat rezultate precise. Faptul că virusul este unul foarte nou face dificilă ajungerea la o concluzie exactă în acest sens. Astfel, e posibil ca și o persoană care s-a vindecat deja de COVID-19 să contracteze din nou virusul care cauzează boala.

Controlarea virusului este mult prea dificilă pentru ca relaxarea restricțiilor să fie eficientă

În al treilea rând, virusul este dificil de controlat chiar și cu măsuri de precauție impuse. Atunci când relaxarea restricțiilor vine înainte de vreme, controlarea răspândirii virusului va fi și mai dificilă.

În acest caz, trebuie luată în considerare rata de reproducere. Fiecare boală infecționasă are o rată de reproducere, numită R. Când valoarea acesteia este 1.0, înseamnă că o persoană obișnuită infectează o altă persoană. În cazul pandemiei din 1918, gripa spaniolă avea o rată de reproducere de 1,8. Asta înseamnă că o persoană infecta, în medie, aproape două persoane. În cazul COVID-19, în absența măsurilor precum distanțarea socială, rata de reproducere a bolii este de cel puțin 2,4. Asta înseamnă că o persoană infectată cu SARS-CoV-2 poate infecta, la rândul ei, în medie, alte două sau trei persoane. Astfel, ar urma să avem o creștere exponențială a infecțiilor.

Partea proastă e că virusul se răspândește subtil și poate și să supraviețuiască pe unele suprafețe. Durează în medie cinci zile pentru ca o persoană să prezinte simptome după ce a fost infectată, dar poate dura până la 14 zile. În acest timp, unii oameni pot răspândi virusul către alții, înainte să știe că sunt bolnavi. Această perioadă de incubație poate oferi, de fapt, un fals sentiment de securitate. Cazurile ar putea scădea, iar orice modificare a măsurilor nu va apărea în ratele de infecție timp de câteva săptămâni.

Trebuie să luăm în considerare și faptul că nu avem încă un vaccin împotriva virusului și nici tratamentele la care persoanele care suferă de COVID-19 nu sunt întotdeauna eficiente. Virusul este unul nou și dificil de înțeles, așa că noi descoperiri în ceea ce privește tratarea bolii pe care o cauzează sunt făcute în fiecare zi. Totuși, nici în acest moment oamenii de știință și medicii nu au un plan de tratament standard pe care să-l ofere pacienților.

 

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI
Citește și: