Proiectele care pot schimba complet viața la oraș, după ce pandemia a schimbat „normalul”

Proiectele care pot schimba complet viața la oraș, după ce pandemia a schimbat „normalul”
Sursa foto: De ce avem nevoie într-un oraș ca să fie mai agreabil pentru oameni? Probabil că multe lucruri, dar putem porni de la schimbările mărunte care pot avea impact mare. Răzvan Băltărețu / PLAYTECH

În ultimele luni, am încercat să ne recuperăm viața de dinainte de pandemie sau cel puțin să căutăm practici care să ne ofere confort după toată această perioadă de schimbări și incertitudine și obiceiuri care să ne reordoneze ziua. Pentru unii, asta înseamnă să-și reia întâlnirile săptămânale cu prietenii la restaurant, ședințele de yoga (care acum s-au mutat în parc, ca multe alte activități colective), alții se bucură doar de simplul fapt că se pot plimba liberi prin oraș sau fac conversație cu vecinii la cafeneaua din cartier.

Mai mult, după perioada restricțiilor de deplasare și a restrângerii activităților la perimetrul spațiului domestic pentru o mare parte din populație, am redescoperit că avem un oraș de locuit, dar și un oraș de negociat. Conflicte mai vechi au reieșit la suprafață, printre care problemele asociate traficului, spațiului și infrastructurii destinate pietonilor și mijloacelor de transport alternative, lipsa spațiului public de calitate și altele.

Astfel, tot acest episod de criză la nivel mondial a reprezentat și un moment de redefinire a conceptului de bunăstare în orașul contemporan.

Ce înseamnă un oraș ideal?

În teorie, avem deja rețeta orașului ideal încă din 1933, când arhitectul Le Corbusier a analizat felul în care era folosit spațiul și a observat că oamenii trăiau în clădiri înghesuite, aglomerate, insalubre, fără acces la destulă lumină, aer și spațiu verde. Arhitectul a gândit apoi principii pentru a construi orașe mai sănătoase și le-a enunțat în Carta de la Atena, care a devenit un ghid pentru planificarea urbană modernă din Europa.

În 2003, documentul a fost revizuit și a fost redactată Noua Carta de la Atena, care oferă o viziune comună a Consiliul European al Urbanistilor asupra viitorului orașelor.

Am fost curioasă să văd cum se construiau orașele înainte de publicarea Cărții de la Atena și dacă acestea arătau foarte diferit de așezările urbane de azi.

oras aglomerat
Southwark, Anglia, 1939. Cartier supraaglomerat, fără spațiu între locuințe

Principiile planificării urbane enunțate de Le Corbusier au fost considerate reguli de bază pentru urbanștii care i-au urmat, aceștia realizând transformări notabile în ceea ce privește calitatea vieții în orașe. Însă observ cum, în prezent, multe din așezările urbane contemporane repetă greșelile de planificare de la 1900.

În contextul apariției acestei pandemii, 2020 oferă o nouă ocazie de a dezvolta viziunea asupra construirii unui oraș sănătos.

Cum se construiesc orașele de azi

kosovo apartamente

Prishtina, Kosovo, unde se construiește pe orice spațiu liber care se mai găsește în oraș, regulile de urbanism nu sunt respectate, intimitatea locatarilor este invadată, lumina naturală nu mai intră în apartamente.

Asmita Gardens, Bucuresti
Ansamblul rezidențial Asmita Gardens, București, 2020. Sursa: arhivă personală

Nu știm cu siguranță cum societatea noastră a ajuns în această criză sanitară și socială, însă observăm, conform felului în care ne construim orașele acum, că aceste aglomerări pe care Le Corbusier le critica au fost un element favorabil în procesul răspândirii virusului la o scară atât de mare.

Standardizarea modului de viață și de consum, după cum spune Henri Lefebvre în „La révolution urbaine”, a culminat cu această pandemie care ne provoacă să imaginăm noi modele creative de a conviețui. Iar creșterea calității vieții în mediul urban a devenit acum o temă centrală în discursul public și un element important în elaborarea politicilor.

Care sunt principalele acțiuni de adaptare a orașelor

  • Regândirea designului și mobilierului urban
  • Reorganizarea rețelelor de străzi și parcări
  • Extinderea spațiului destinat pietonilor și transportului alternativ
  • Prioritizarea accesului cetățenilor la spațiul public
  • Reamenajarea spațiului verde
  • Reorganizarea accesului în spații închise
  • Modernizarea/Crearea de sisteme digitale pentru transportul în comun

Cum s-au văzut aceste schimbări la nivelul străzii și al cartierului?

  • Strada a devenit mai mult ca niciodată loc de socializare și de joacă (am observat cum în ultimele luni adulții au revenit la multe din activitățile copilăriei)
  • Valorificarea spațiilor alternative și din proximitatea locuinței (scări, trotuare etc., am văzut cum italienii au refuncționalizat acoperișurile blocurilor, terasele interioare și balcoanele încercând să-și mențină interacțiunile zilnice cu vecinii)
  • Ocuparea parcărilor cu noi activități (cinema în aer liber etc.)
  • Apariția desenelor pe asfalt și la ferestre
  • Creșterea considerabilă a numărului de biciclete și scutere în trafic (loisir și curierat)

Cele mai vizibile schimbări în orașe sunt în restaurante

Dintre locurile care ne-au lipsit în perioada aceasta, restaurantele păreau spațiile cel mai dificil de adaptat la situația actuală – și încă reprezintă o provocare. Aici se adună mulți oameni, există un flux mare, iar funcționalitatea principală, pe lângă consum, este interacțiunea socială, toate aceste elemente fiind de evitat acum.

Un exemplu de creativitate în acest domeniu l-am găsit în țara care are câte un restaurant la fiecare colț de stradă.

În Toscana, Italia, proprietarii localurilor au descoperit cum să ofere în continuare o experiență celor care se așază la masa lor, în ciuda transformării practicii de a mânca în oraș, care presupune acum mai multe măsuri de precauție. Aceștia s-au descurcat cu resursele pe care le-au avut la îndemână și au adus în prezent un obicei din secolul 17, conform Asociației Buchette del Vino: servirea clienților prin micile ferestre care se găsesc pe fațadele clădirilor din această regiune. Reduc astfel contactul fizic și valorifică elemente de arhitectură care pentru mult timp au fost doar decorative.

Această adaptare a felului în care luăm masa în oraș arată o nevoie de spațiu calitativ, nu neapărat cantitativ.

italia ferestre servire

Cum au negociat spațiul și s-au autoorganizat unele comunități?

Când măsurile oficiale nu sunt coerente sau nu răspund nevoilor comunităților, cele mai reziliente grupuri vor recurge la tactici noi de a folosi orașul și de a participa în continuare la viața în comun, de cele mai multe ori cu resurse puține.

În Turcia, în ciuda mesajelor oficiale transmise către cetățeni de a rămâne acasă și de a menține distanța fizică, o bună parte dintre aceștia și-au păstrat rutinele și au continuat să folosească aceleași locuri de socializare.

Spațiile cel mai frecventate din oraș sunt zonele cu bănci, iar utilizatorii sunt de obicei persoane în vârstă pentru care nevoia de interacțiune este prioritară. În încercarea de a opri aceste adunări, autoritățile din Turcia au scos băncile în unele orașe. Previzibil, au provocat nemulțumire în rândul cetățenilor.

Soluția pe care au găsit-o unele comunități din Turcia a fost păstrarea acestei practici de ocupare a spațiului, însă prin modificarea designului standard al băncilor, care acum oferă doar două locuri. Această soluție experimentală necesită, desigur, îmbunătățire.

E, deocamdată, o încercare de a recupera temporar ceea ce s-a pierdut de la începutul acestei pandemii. În plus, ne arată că cel mai prietenos spațiu public este cel fluid, pe care îl putem modela în funcție de nevoile locuitorilor orașului.

banci turcia

Intervenții temporare

Un alt exemplu de adaptare a designului urban este intervenția temporară din orașele Poloniei. Pentru a reduce riscul răspândirii virusului prin atingerea suprafețelor, autoritățile poloneze au decis să acopere butoanele de la trecerile de pietoni.

Soluția va fi implementată până când sistemul de trafic va fi ajustat, astfel încât deplasarea prin oraș să fie cât mai sigură. Această măsură este mai puțin vizibilă în oraș, însă implică o schimbare mai mare de comportament pentru cetățeni în spațiul public.

polonia semafor

Danemarca este o altă țară care a gândit o măsură pentru pietoni, care nu necesită operațiuni extrem de costisitoare: delimitarea sensurilor de mers pe stradă cu scopul de a facilita respectarea normelor de distanțare. Este o intervenție care ar poate fi ușor ignorată, astfel, presupune o responsabilizare colectivă pentru a funcționa.

Apariția acestui virus este o experiență cu încărcătură împărtășită colectiv, de oameni din toată lumea, iar fiecare comunitate va căuta să remodeleze orașul în moduri proprii și prin tactici diferite, fiind conduse în special de dorința de a se bucura în continuare de viața în oraș – în contextul în care, cel puțin în ultimele luni, am văzut constant orașele fiind reprezentate ca locuri vulnerabile și locuri ale patologiilor.

În fine, multe orașe au elaborat deja un plan cu politici de restabilire în urma efectelor răspândirii virusului. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a realizat o listă detaliată cu măsurile luate până în prezent, disponibilă aici.

Ce putem face noi – în București sau alte orașe din România? Nu e chiar o întrebare fără răspuns și toate inițiativele din acest articol pot servi drept inspirație. Sigur, putem vedea 2020 ca anul care ne-a distrus planuri, vacanțe, și ne-a schimbat radical viețile. Apoi, putem să profităm și de oportunități.

Articol scris de
Diana Biclineru
Etichete:
Comentarii
12:48 / 28.08.2020