Povestea singurului român care a ieșit în spațiu: ce nu știai despre Dumitru Prunariu

Dumitru Prunariu este primul și singurul român care a zburat vreodată în spațiu, însă povestea sa este mai puțin cunoscută.

În 14 mai 1981, astronautul român pornea în misiunea Soyuz 40, alături de cosmonautul rus Leonid Popov, în cadrul programului spațial „Intercosmos”. În 2020, se împlinesc 39 de ani de la zborul în spațiu al primului și singurului român. În misiune, a petrecut 7 zile, 20 de ore și 42 de minute în spațiu și a devenit atunci cel de-al 103-lea astronaut din lume. La acea vreme, era al doilea cel mai tânăr om care a zburat în spațiul cosmic, după Yuri Gagarin.

Orbital Saliut-6 – Soyuz T-4 era deja în misiune de două luni: la bord erau cosmonauții sovietici Vladimir Kovalionok și Victor Savinîh. Pe 15 mai, capsula navei Soyuz la bordul căreia se afla Dumitru Prunariu s-a cuplat cu succes de orbital. Pe toată perioada, cei patru cosmonauți au lucrat la 22 de experimente științifice în mai multe domenii precum astrofizică, fizică nucleară, tehnologie cosmică, biologie, biomedicină și medicină aeronautică.

De profesie, acesta este inginer aeronautic. A fost ofițer inginer în cadrul Comandamentului Aviației Militare, șef al Aviației civile române, președinte al Agenției Spațiale Române, ambasador al României în Federația Rusă, președinte al Comitetului ONU pentru Explorarea Pașnică a Spațiului Extra-atmosferic (UN COPUOS), președinte al Asociației Exploratorilor Spațiului Cosmic (ASE), vice-președinte al Comitetului de Relații Internaționale al Agenției Spațiale Europene (ESA). În prezent are gradul de general-locotenent în rezervă.

Dumitru Prunariu, singurul român care a ajuns vreodată în spațiu

Astronautul spune că de mic a fost pasionat de avioane și zbor. Interesul pentru spațiu a apărut după ce a devenit inginer, când comandantul unității militare de aviație, unde efectua stagiul militar, i-a anunțat că România participă la un program cosmic și este nevoie de candidați cosmonauți.

„Vă dați seama că această decizie nu a fost nici pe departe cu intenția de a zbura vreodată în Cosmos. Mi-am spus că va fi cineva bun care va fi ales, nu mă gândeam la mine, dar soarta a făcut ca încet, încet, pe perioada pregătirii să mă remarc și să obțin rezultate foarte bune, să ajung să fiu pasionat de acest domeniu și cu multă perseverență am ajuns să fiu numit drept prim-candidat pentru a efectua un zbor cosmic, istoric pentru România”, spune Dumitru Prunariu într-un interviu acordat Poliției de Frontieră.

Acesta povestește că, de fapt, lansarea în spațiu nu durează foarte mult: în doar 8 minute și 50 de secunde, ajungi de la 0 km/h la 28.000 de km/h. Fiecare astronaut a trebuit să stea culcat într-un suport mulat pr organismul uman, suportând o greutate de patru ori mai mare decât greutatea propriului organism.

„Se produc o serie de modificări, solicitări, trebuie să stai încordat, în același timp să urmărești parametri navei cosmice pe perioada de lansare. […] În aceste momente crește tensiunea, crește pulsul și ajungând în spațiul cosmic, imediat cum se întrerup motoarele rachetei purtătoare, apare imediat imponderabilitatea, o stare deosebită cu totul de orice ai încerca la sol și care, la rândul ei, pe lângă plăcerea de a pluti, pe care o înveți, provoacă și numeroase neplăceri organismului uman într-o perioadă în care o serie întreagă de procese se transformă prin pierderea greutății și trăirea în lipsă totală de greutate în imponderabilitate”, povestește astronautul.

Ce s-a întâmplat în misiunea spațială

De altfe, această misiune cosmică a fost pur științifică. La vremea aceea, România avea deja o serie de instituții care se ocupau de cercetări cosmice și cercetători apreciați în domeniul lor de activitate. Dumitru Prunariu spune că au făcut cercetări într-o serie de domenii. „astrofizica – am studiat radiații cosmice, tehnologic – am crescut într-un mini-furnal special niște cristale din materiale speciale pe care le-am trecut prin niște capilare cu secțiunea pătrată și nu rotundă pentru a se studia tensiunile care apar la colțuri, dar și distribuția de impurități, care sunt mult mai uniforme în condiții de imponderabilitate decât pe Pământ”, explică astronautul.

Prunariu spune că priveliștea reală care se vede din spațiu nu se paote compara cu fotografiile și videourile pe care le văzuse înainte cu planeta noastră.

„Emoția pe care ți-o transmite acest „bolovan uriaș care se învârte sub tine” este imensă. Acolo în spațiul cosmic nu se simte viteza cu care te învârți în jurul Pământului. Ai impresia că stai pe loc, pentru că nu mai există nicio accelerație, iar senzația este că Pământul se învârte cu o viteză mare sub tine. Practic, o rotire completă durează o oră și jumătate. Deci acest sentiment îți dă o senzație de măreție, că trebuie să stăpânești o tehnologie atât de înaltă și să privești planeta natală din Cosmos, iar pe altă parte de mare de vulnerabilitate, pentru că îți dai seama că în capsula aceea mică, care se învârte în jurul Pământului, la sute de kilometri distanță, oricând un meteorit te poate lovi”, spune acesta.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI