Venitul de bază universal: ce înseamnă și cum (nu) s-ar aplica în România

Venitul de bază universal: ce înseamnă și cum (nu) s-ar aplica în România
Ciprian Ioana
Ciprian Ioana
16:36 07.04.2020

Întreaga lume se luptă să gestioneze pandemia de coronavirus și să minimizeze, pe cât posibil, efectele economice negative. În toată această luptă, se vorbește din nou despre cum statul ar trebui să intervină și să-i susțină pe cei afectați. La nivelul companiilor și persoanelor fizice din România, spre exemplu, s-au luat deja măsuri. Dar pe plan european, se vorbește de și mai mult de atât. E readus în discuție în această perioadă venitul de bază universal.

E o perioadă economică dificilă și mulți analiști susțin că greul abia de acum încolo începe. Se fac eforturi din partea guvernelor pentru a păstra, pe cât posibil, economia sănătoasă, dar provocările sunt mari și chiar fără precedent, după cum cred unii.

În tot acest context, dincolo de măsurile fiscale sau monetare pregătite în toată lumea, e readus în discuție venitul de bază universal. Adică o sumă de bani pe care să o primească fiecare cetățean, indiferent dacă muncește sau nu. Ideea e una controversată. Are și avantaje, evident, dar există și o listă lungă de dezavantaje.

Spania e prima țară europeană care vorbește public despre introducerea unui venit de bază universal, pentru a contracara efectele negative ale pandemiei de coronavirus. Numai că de la intenție la faptă e cale lungă.

Și lucrurile nu-s simple deloc.

Spania vrea introducerea unui venit de bază universal

Termenul din limba engleză – universal basic income – și reprezintă acordarea unei sume de bani pentru fiecare cetățean în parte, indiferent dacă acesta muncește sau nu. Practic, e o sumă alocată de Guvern necondiționat.

Guvernul din Spania, țară care suferă de pe urma pandemiei de coronavirus, se gândește să vină cu această măsură cât mai repede posibil. Ministrul Economiei, Nadia Calvino, cataloghează acest plan drept unul care are rolul să contracareze impactul negativ al pandemiei. Iar introducerea unui venit de bază universal pentru toți cetățenii din Spaniei ar putea deveni lege ”cât mai curând posibil”.

Măsura țintește, în primul rând, persoanele defavorizate și cele care sunt extrem de vulnerabile în timpul acestei crize. Dar de acest lucru vor beneficia și toți ceilalți cetățeni, dacă legea se aplică în forma clasic recunoscută de economiști.

Spania, la fel ca alte țări europene, se confruntă cu zeci de mii de cazuri de infectare cu coronavirus. Numărul deceselor e, de asemenea, în creștere. În acest context, a fost declarată stare de urgență și multe afaceri au de suferit. Guvernul a promis ajutoare de stat pentru cei care-și pierd locul de muncă, dar și pentru companiile care înregistrează venituri în scădere și chiar riscă să intre în faliment.

Sunt măsuri care, pe termen scurt, pot fi susținute. Altfel stau lucrurile cu venitul de bază universal.

Iar Spania ar trebui să se uite la alții.

O idee controversată

Cum spuneam, acordarea unei sume de bani necondiționate către toți cetățenii este o idee controversată. Elveția a vrut să facă la fel, în 2016, dar planul n-a putut fi pus în apliacre. În urmă cu aproape patru ani și neconstrânși de vreo pandemie, elvețienii au organizat un referendum în care i-au întrebat pe cetățeni dacă sunt de acord cu introducerea unui venit de baza pentru toti, salariati sau someri.

Se vorbea, la acel moment, despre un proiect unic în lume, din moment ce niciun Guvern nu avea așa ceva. Iar planurile au fost repede oprite: aproximativ 78% dintre cetățenii elvețieni au respins ideea. Motivul este unul evident.

Un astfel de venit ar putea descuraja munca și i-ar putea face pe mulți să stea acasă. Chiar dacă primesc, să zicem, mai puțini bani decât salariul minim pe economie îi primesc fără să facă nimic. Astfel, scade numărul salariaților, statul pierde bani din taxe și impozite și, pe termen lung, ar avea nevoie de un miracol economic pentru a susține un astfel de plan.

O listă lungă de dezavantaje

O astfel de idee apăruse, prin 2018, și-n Germania, cea mai puternică economie a Europei. Acolo, existau unele voci care susțineau apăsat că multe joburi vor dispărea din cauza roboților. În acest context, puneau presiune pe Guvern și cereau introducerea unui venit de bază universal. În Germania, fitilul care se dorea a fi declanșator al unui astfel de plan era reprezentat de roboți.

În Spania e pandemia de coronavirus.

Numai că sindicatele germane s-au opus puternic unui astfel de experiment, considerând că ideea este greșită din mai multe puncte de vedere. „ Munca este crucială pentru a structura viața de zi cu zi a oamenilor și pentru a asigura coeziunea lor socială pentru că oamenii nu sunt fericiți stând acasă și primind bani pentru a nu face nimic”, susțineau acestea la acel moment. Era evident că ideea nu putea fi pusă în practică.

În jocul acestor dezbateri a intrat, însă, și Finlanda, care a pornit experimentul. Guvernul a acordat, vreme de doi ani, bani gratis, fără nicio condiție. Au fost aleși 2.000 de șomeri, cu vârste cuprinse între 25 și 58 de ani, care au primit în fiecare lună 560 de euro din partea statului. Iar concluzia de la acel moment a fost simplă: acordarea unui venit de bază universal n-a dus la creșterea ratei de ocupare în rândul muncii.

Cu alte cuvinte, dacă ești șomer și primești bani din partea statului atunci intenția de a-ți căuta de muncă scade.

Poate România să introducă un venit de bază universal?

Răspunsul ar fi simplu: nu. România e o țară mică, nu se poate compara cu vesticii bogați și nu poate susține un astfel de plan. Mai ales că, la noi în țară, cheltuielile cu ajutoarele sociale – practic, acordarea unui venit minim garantat, calculat în funcție de nevoile celor nevoiași – sunt și așa greu de suportat.

Legea spune că familiile și persoanele singure au dreptul să primească un venit minim garantat ca formă de asistenţă socială. O persoană aflată în situație vulnerabilă primește aproximativ 141 de lei pe lună, iar suma poate ajunge până la 527 de lei pentru o familie cu cinci persoane. Există, însă, și niște obligații care, dacă nu-s respectate, persoanele respective pot pierde ajutorul social.

Între altele, aceste persoane trebuie să presteze lunar, la solicitarea primarului, diverse acțiuni sau lucrări locale. În aceste cazuri, orele lucrate se însumează pentru toate persoanele din familia care beneficiază de ajutor social și se calculează proporțional cu valoarea ajutorului primit de familie. Sunt exceptate doar persoanele care fac dovada că nu sunt apte de muncă sub nicio formă.

Introducerea unui venit universal de bază, așadar, rămâne doar la stadiul de iluzie economică la acest moment. Sigur că se pot găsi soluții pentru o astfel de măsură, dar doar pe termen scurt și poate doar pentru anumite categorii de persoane.

Altfel, este extrem de problematic. Din acest punct de vedere, Spania vine cu un plan extrem de ambițios.

Greu de crezut că-l poate pune în practică în forma clasică.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI