Pandemia începe „să muște” din joburi în Europa: câți oameni vor rămâne pe drumuri

Pandemia începe „să muște” din joburi în Europa: câți oameni vor rămâne pe drumuri

Vin vremuri grele, avertizează economiștii, iar schimbările nedorite încep să se simtă deja în piața muncii. Europa se va număra printre regiunile în care pandemia va lăsa urme adânci din punct de vedere economic.

De la începutul pandemiei, guvernele au încercat să țină sub control valul de concedieri și să vină cu măsuri pentru a ține pe linia de plutire afacerile. HoReCa e unul dintre domeniile grav afectate, dar efectele se vor resimți pe lanț și-n alte domenii. O analiză NYT arată că Europa trebuie să se pregătească pentru ce e mai rău.

Ar urma, în viziunea jurnaliștilor americani, un tsunami al concedierilor, iar expuse sunt zeci de milioane de locuri de muncă la nivelul întregului continent.

Pandemia ar putea lăsa zeci de milioane de oameni pe drumuri

Important de precizat e că măsurile autorităților au rolul de a ține lucrurile sub control pentru o anumită perioadă. Schemele de ajutor nu pot fi implementat la nesfârșit. Și e bine câteodată să lași un domeniu să moară doar pentru a renaște apoi mai puternic și mai întărit, adaptat unor vremuri de după criză. Jurnaliștii de la New York Times citează un studiu McKinsey, care vine cu prognoze extrem de pesimiste.

Zeci de milioane de locuri de muncă ar urma să dispară la nivel mondial. În total, 59 de milioane sunt predispuse la reducerea programului sau scăderea salariului, în special în domeniul transportului și al comerțului cu amănuntul.

Guvernele avertizează că milioane de oameni își vor pierde în curând veniturile, iar Banca Centrală Europeană a declarat săptămâna trecută că șomajul este probabil să crească și să rămână ridicat chiar și atunci când economiile se vor recupera după pandemie, arată Digi24.

Guvernele UE nu mai pot sprijini la infinit unele afaceri. Așa că reducerile de personal, tăierea costurilor și alte măsuri similare nu pot fi evitate.

Urmează vremuri grele

În Statele Unite, spre exemplu, luna aprilie a venit cu un bilanț nedorit: s-au pierdut 20 de milioane de locuri de muncă. În UE, această cădere a fost amânată datorită programelor guvernamentale. Îndată ce autoritățile se vor retrage încet, impactul va fi devastator.

Giganți din diverse domenii, companii aeriene și companiile de vânzare cu amănuntul care funcționează mult sub capacitatea de la începutul crizei vor reduce zeci de mii de locuri de muncă din toamnă și până anul viitor.

Lista celor afectați e lungă: Airbus, BP, Renault, Lufthansa, Air France, lanțul de magazine Debenhams, Bank of Ireland, retailerul WH Smith și chiar McLaren Group, care include echipa de curse Formula 1, împreună cu nenumărate companii mai mici, se numără printre cei care vor reduce schemele de angajați, arată NYT.

„Directorii companiilor își dau seama că pierderile vor dura mult mai mult decât pot supraviețui în baza programelor de sprijin guvernamental, așa că vor începe restructurări. Dacă sunteți Lufthansa, în martie și aprilie probabil ați crezut că această criză este ca SARS și că va trece repede. Supraviețuim acum și revenim la afaceri. Astăzi, estimările lor arată că ne vom întoarce la nivelurile de activitate pre-pandemice abia din 2025””, a declarat Sebastian Stern, co-autor al raportului McKinsey privind impactul pandemiei asupra ocupării forței de muncă.

Și ar mai fi de menționat un fenomen: la nivelul UE, există și așa numitele locuri de muncă zombie, după cum le numesc germanii de la Allianz. Adică joburi în industria auto și aeriană, HoReCa și alte sectoare mai mici sau mai mari, care rezistă acum doar datorită subvențiilor primite de la autorități. Odată ce pandemia va lovi puternic, lucrurile se vor tria de la sine.

Iar Guvernele, dacă vor mai dori să sprijine anumite domenii, se vor orienta doar spre acele industrii care pot demonstra pe termen lung. Altele, de la sine înțeles, vor fi lăsate să moară.

Guvernele fac un pas în spate

Există deja indicii că guvernele europene nu mai vor să continue cu anumite măsuri considerate relaxate. În Marea Britanie, de exemplu, o facilitate guvernamentală, privind împiedicarea confiscării proprietăților comerciale din cauza chiriilor neplătite, care să permită efectiv întreprinderilor să întârzie plățile chiriilor, se încheie în septembrie. În Germania, se întâmplă același lucru.

Iar gradul de nemulțumire în rândul populației crește, ca-n orice vremuri de criză.

Mii de angajați de la o fabrică Nissan din Barcelona, Spania, au blocat drumurile cu anvelope arse în luna mai, după ce producătorul auto japonez, principalul partener al Renault, a anunțat că intenționează să închidă fabrica pe fondul unei prăbușiri a cererii globale de mașini. Compania intenționează să taie 22.000 de locuri de muncă, majoritatea în Europa.

„Vedem un val uriaș de restructurare care vine, în special în Germania, Franța și Statele Unite”, a declarat Christophe Catoir, președintele celei mai mari agenții de angajare temporară din Europa.

Există câțiva giganți care au anunța deja reduceri de personal: British Airways , easyJet și Virgin Atlantic vor renunța la un total de 20.000 de angajați. Comercianții de retail și magazinele alimentare vor disponibiliza cel puțin 15.000 de angajați în următoarele săptămâni și luni. La BP, 10.000 de posturi de birou vor fi tăiate, cele mai multe până la sfârșitul anului.

La Bruxelles se știu toate aceste lucruri, iar estimările sunt în acord cu situația dată, adică pesimiste. Comisia Europeană se așteaptă ca economia să se micșoreze cu 8,3% în acest an, cu scăderi de peste 10% în Italia, Spania și Franța. O revenire ar putea fi posibilă abia spre sfârșitul anului 2021.

Dar până atunci mai este extrem de mult. Și nu toată lumea va ieși sănătoasă din punct de vedere economic.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI