O nouă analiză a genomilor celor mai faimoși oameni din antichitate, neanderthalii și denisovanii, a dezvăluit o legătură cu un strămoș încă neidentificat pentru speciile noastre.
O ramură a arborelui nostru genealogic îndepărtat îl plasează în aceeași familie, fără a-l putea identifica încă.
Studiul a mai descoperit și dovezi ale reproducerii între oameni și neanderthali, care ar fi avut loc mult mai devreme decât se știa până acum:cu aproximativ 200.000 până la 300.000 de ani în urmă. Această dovadă timpurie de reproducere interrasială adaugă o nouă perspectivă asupra istoriei din ce în ce mai complicate a emergenței noastre ca specie și a migrației noastre din Africa.
Există posibilitatea ca acest strămoș necunoscut să fie de fapt un Homo erectus, despre care se crede că a murit cu mai mult de 100.000 de ani în urmă. Însă ipoteza nu este sigură, deoarece nu a fost găsit niciodată ADN-ul H. erectus.
„Ceea ce este interesant în această lucrare este că demonstrează că poți învăța despre istoria omenirii prin reconstruirea întregii istorii evoluționiste și punerea în comun a unei colecții evenimente atât de la oameni moderni, cât și de la hominini arhaici”, spune Adam Siepel, biolog al Laboratorului Cold Spring Harbour din New York.
Echipa a folosit un algoritm Bayesian pentru a săpa adânc în modele în genomi – în acest caz în ADN-ul a doi neanderthali, un denisovan și doi oameni africani din zilele moderne.
Modelul poate apoi să găsească tipare de interrelaționare a mostrelor ADN în anumite perioade. Algoritmul a căutat indicii de recombinare, unde două seturi de cromozomi sunt amestecate. Acest lucru a permis oamenilor de știință să exploreze o perioadă lungă în istoria reproducerii interrasiale acestor specii.
Aproximativ 1% din ADN-ul denisovan este de origine necunoscută, arată cercetătorii.
Potrivit studiului, aproximativ 15% din aceste regiuni misterioase „super arhaice” ale ADN-ului, descoperite în genomul denisovan, sunt încă în circulație la oameni. Ce s-a întâmplat în cele din urmă cu această specie dispărută este încă necunoscut.
O altă constatare a cercetătorilor a fost că între 3 și 7% din ADN-ul neanderthal este influențat de Homo sapiens. Ceea ce înseamnă că nivelul de reproducere interrasială era destul de ridicat, cu mult înainte de marea migrare în masă a strămoșilor umani moderni în afara Africii, acum 50.000 de ani.
„Această cronologie pare a fi incompatibilă cu un schimb genetic care implică strămoșii direcți euroasiatici, care au emigrat din Africa în urmă cu 50.000 de ani. În schimb, calendarul nostru sugerează o migrare mai timpurie, care a avut loc cu cel puțin 200.000 de ani în urmă”, a explicat echipa.
Este o metodă fascinantă prin care se pot afla mai multe despre evenimentele din trecut doar prin aplicarea unor algoritmi mai buni la înregistrările ADN-ului.
Este posibil ca prin această metodă să se descopere mai multe informații despre reproducerea strămoșilor noștri, prin urmare, despre istoria lor genetică.