Nu vei mai găsi aceste produse pe raft în România. Decizia aleșilor care va schimba obiceiul de consum

Nu vei mai găsi aceste produse pe raft în România. Decizia aleșilor care va schimba obiceiul de consum

Se pregătește o schimbare importantă pentru piața de mâncare din România. Vestea bună e însă că e pentru sănătatea ta și ar trebui să ții cont de aceste noutăți.

Avem acum un proiect de lege care a primit votul final în Parlament, în Camera Deputaților. Acum va ajunge la Klaus Iohannis pentru promulgare. Vestea și mai importantă e că proiectul a pornit în 2017, de la USR, și abia acum a ajuns să treacă. Totuși, toate partidele și-au arătat susținerea.

Ce presupune proiectul? Acesta presupune ca firmele din sectorul alimentar, atât producători sau comercianți, să fie obligați să introducă pe piață produse alimentare cu un conținut de acizi grași trans-nesaturați de maximum 2 grame la 100 grame de grăsime din conținut.

Obligația va intra în vigoare de la 1 aprilie 2021.

Ce va schimba, de fapt, proiectul de acum pentru industria alimentară

Inițiativa propune reducerea conținutului de acizi grași trans-nesaturați din alimente. Astfel, impactul asupra sănătății ar trebui să fie destul de mare și românii ar trebui să știe de această schimbare.

Ce impact au asupra sănătății astfel de produse? Consumul în cantități mari al acizilor grași trans-nesaturați (AGT/AGTN) crește riscurile majore asupra sănătății publice, potrivit oamenilor de știință.

Cantități mici de acizi grași se găsesc în mod natural în produse din carne sau lactate, constituind între 0,3 și 0,8% din totalul aportului energetic zilnic, notează Profit.ro. Totuși, sunt și în anumite produse alimentare procesate și în care sunt folosite uleiuri parțial hidrogenate se poate ajunge la 50% acizi grași.

Înainte de această veste despre ce se va întâmpla în România, alta a fost surpriza mai mare. Mai mult sau mai puțin discret, majoritatea produselor alimentare pe care le-ai cumpărat în ultima perioadă s-au scumpit. Aceasta este realitatea din majoritatea țărilor europene.

Principalul motiv este pandemia sau, mai precis, restricțiile cu care a venit la pachet starea de urgență în majoritatea țărilor de pe bătrânul continent. Acestea au reușit să complice producția, să încetinească aprovizionarea și, implicit, să crească cererea.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI
Etichete: