VIDEO Cum faci o mască acasă și care sunt cele mai bune materiale, de la sac de aspirator la tricou

VIDEO Cum faci o mască acasă și care sunt cele mai bune materiale, de la sac de aspirator la tricou
Sursa foto: Anastasiia Chepinska / Unsplash

Deși nu-ți oferă protecție 100%, o mască confecționată de tine acasă este, totuși, mai bună decât nicio metodă de protejare. Principalul atu e că îi poate proteja pe ceilalți de tine.

Odată cu pandemia, a crescut cererea pentru o serie de obiecte, printre care și măștile medicale. Oferta n-a fost pe măsură, ceea ce înseamnă că mai toate țările se confruntă cu un deficit de astfel de produse medicale. Astfel, pentru a te proteja, sunt utile și acele măști pe care le poți confecționa de unul singur acasă, dacă nu ai acces la cele chirurgicale.

Poți vedea aici, direct de la chirurgul general al Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite, cum îți faci ușor o mască de protecție:

Trebuie să ții cont însă de un lucru foarte important: atât măștile medicale care, înainte de criza medicală, costa câțiva lei, maximum, cât și cele făcute acasă nu te protejează de virusuri. Ce fac e să reducă transmiterea bolilor prin protejarea celorlați oameni de purtător.

Masca homemade masca din tricou
Mască făcută acasă dintr-un tricou
masca homemade masca din bandana
Mască făcută acasă dintr-o bandană (batic, basma, alt material textil) și un filtru de cafea

În videoul de mai jos vezi la ce e eficientă cu adevărat. Strănuți? E bună ca să nu dai virusul și altora. Tușești? La fel, e eficientă. Vorbești? Da, e eficientă. Chiar și în timpul vorbitului pot sări micropicături de salivă care pot transmite virusul.

În ceea ce privește eficiența chiar și pentru purtător, cele recomandate respectă standardul FFP. Măștile de tip FFP sunt cunoscute și sub numele „respirator”În Europa sunt cunoscute după acest standard, în Statele Unite ale Americii le găsești ca N95 sau N99. Acestea sunt compuse din trei straturi (BFE1, BFE2, Type R) care să filtreze aerul pe care purtătorul îl inspiră.

FFP1 e masca de tip respirator care filtrează cel mai puțin. Pentru aerosoli eficiența e la 80% și scurgerile (adică ce scapă filtrării) la 22%. Sunt recomandate atunci când se lucrează în medii cu mult praf.

FFP2 are o eficiență de 94% și 8% scurgere. Sunt folosite în construcții, agricultură, dar și în mediul medical mai ales în sezoanele cu epidemii (de orice natură).

FFP3 are eficiență de 99% (de unde și numele N99 în SUA – n.r.) și scurgere de 2%. Protejează purtătorul față de unele dintre cele mai fine particule.

Care este cel mai eficient material pentru o mască făcută acasă

Cercetători de la Universitatea Cambridge au testat care este cel mai bun material pe care să îl folosești pentru o mască de protecție confecționată acasă.

Pentru a le măsura eficiența, oamenii de știință au folosit un sistem destul de simplu. Au împroșcat cu diverse spre mai multe tipuri de materiale pe care le poți găsi în casă. Este vorba despre bacteria Bacillus atrophaeus (cu dimensiuni de 0,93 – 1,25 microni) și virusul Bacteriophage MS (0,023 microni).

Dintre toate, în mod evident, cele mai eficiente au fost măștile de protecție chirurgicale care se folosesc în sistemul medical.

Cât de protejat ești cu materiale de uz casnic

În cazul bacteriilor cu dimensiuni de aproximativ un micron, ordinea materialelor de protecție cele mai eficiente este următoarea: masca chirurgicală (97%), sacul de la aspirator (95%), prosop de bucătărie (83%), material textil din amestec printre care și bumbac (74%), tricou din 100% bumbac (69%), față de pernă antibacteriană (65%), fular (62%), față de pernă obișnuită (62%), așternut pentru pat (60%) și mătase (58%).

Materiale cu grad de filtrare mai mare

În cazul în care vrei să-ți faci o mască de protecție pentru particule cu dimensiuni mai mici de 0,02 microni, trebuie să iei în considerare următoarele valori: masca chirurgicală (89%), sacul de la aspirator (86%), prosop de bucătărie (73%), material textil din amestec printre care și bumbac (70%), față de pernă antibacteriană (68%), așternut pentru pat (62%), față de pernă obișnuită (57%), mătase (54%), tricou din 100% bumbac (51%) și fular (49%).

Deși sacii de aspirator și prosoapele de bucătărie au fost desemnate drept materialele prin care bacteriile trec cel mai puțin, oamenii de știință au ajuns la concuzia că nu acestea sunt cele mai bune pentru o mască de protecție confecționată acasă. Aceștia spun că trebuie luată în considerare și respirabilitatea materialului.

Astfel, cele mai bune materiale care îți oferă și protecție și te lasă să și respiri sunt fețele de pernă și tricourile din bumbac 100%.

De asemenea, oamenii de știință au testat și eficiența unei măști de protecție, în funcție de straturile de material pe care le folosești. Potrivit rezultatelor, folosirea a două straturi nu îmbunătățește cu mult eficiența măștii: doar cu 1% sau 2%.


Corectare: o versiune inițială a acestui articol menționa măștile „FPP”. Este un acronim greșit. Acronimul corect este: FFP. Articolul a fost actualizat în concordanță cu această modificare.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI