Cel mai mare reactor de fuziune nucleară din lume e în lucru. Câte țări contribuie?

Cel mai mare reactor de fuziune nucleară din lume e în lucru. Câte țări contribuie?

Inginerii au început construcția celui mai mare proiect de fuziune nucleară din sudul Franței, cu operațiunile finale planificate să înceapă la sfârșitul anului 2025. Astfel, fuziunea nucleară va putea fi folosită pe scară largă abia în 2050.

Cum se va construi reactorul și ce înseamnă la nivel global

Proiectul, numit ITER, este un efort de colaborare internațional între 35 de țări cu ambiții enorme: a dovedi fezabilitatea energiei de fuziune cu un dispozitiv magnetic gigantic numit „tokamak”, conform site-ului oficial al proiectului.

„Activizarea exclusivă a energiei curate va fi un miracol pentru planeta noastră”, a declarat directorul general al ITER, Bernard Bigot, după cum a fost citat de The Guardian.

Puterea de fuziune, în teorie, funcționează prin valorificarea energiei eliberate de doi nuclei atomici mai ușori, care se fuzionează pentru a forma un nucleu mai greu și transformându-l în electricitate, relatează  The Guardian.

Dacă se dovedește a fi rentabil din punct de vedere economic – adică dacă reactorul nuclear generează mai multă energie decât trebuie pus în funcțiune, tehnologia ar putea pune bazele unui mod cu totul nou de generare a energiei curate, aproape nelimitate la scară comercială. Energia de fuziune ar fi mult mai sigură decât energia nucleară de fisiune convențională, deoarece nu există niciun risc de deșeuri nucleare rămase în urmă.

Temperaturile ar atinge de zece ori temperatura centrului Soarelui

Dar dacă ultimele șase decenii de cercetare în domeniul fuziunii ne-au arătat ceva, este că rămâne un mod evaziv de a genera energie netă. Plasma extrem de fierbinte din interiorul reactoarelor de fuziune este notoriu dificil de prevăzut și controlat.

Acest lucru va face ITER o construcție extrem de complexă. Reactorul său final va cântări 23.000 de tone, inclusiv 3.000 de magneți supraconductori conectați între ei, de 200 de kilometri de cabluri supraconductoare. Toate acestea trebuie menținute reci până la -269 de grade Celsius, după cum relatează The Guardian.

„Construirea mașinăriei bucată cu bucată va fi ca și cum ai asambla un puzzle tridimensional pe o cronologie complicate, cu precizia unui ceas elvețian”, a adăugat Bigot.

Echipa din spatele proiectului ITER este optimistă cu privire la testele pe care le vor putea efectua folosind reactorul masiv. Prin producerea plasmei auto-încălzite, echipa se așteaptă să genereze de zece ori mai multă căldură decât cantitatea de intrare. Cu alte cuvinte, echipa dorește să genereze 500 de megawați – un pic timid din producția celei mai mici centrale nucleare americane active în prezent – dintr-un aport de doar 50 de megawați.

ITER poate fi un efort internațional masiv pentru ca energia de fuziune să devină realitate, dar nu este singura. Un număr mare de startup-uri de fuziune în SUA și în străinătate încearcă să-l transforme într-o sursă de energie viabilă din punct de vedere comercial.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI