Bani mai ieftini: de ce a redus BNR dobânda cheie și ce înseamnă pe termen lung

Bani mai ieftini: de ce a redus BNR dobânda cheie și ce înseamnă pe termen lung
Sursa foto: International Monetary Fund / Flickr

BNR s-a adaptat vremurilor și direcției impuse de marile bănci centrale ale lumii. A decis să reducă dobânda cheie începând cu data de 2 iunie, potrivit unei decizii luate de Consiliul de Administrație al BNR. Și este pentru a doua oară când o face anul acesta.

BNR încearcă, pe cât posibil, să țină economia pe linia de plutire în această perioadă prin ajustarea politicii monetare în funcție de vremurile pe care le traversăm. În ședința de vineri, 20 mai, Consiliul de Administrație a decis să reducă dobânda-cheie de la 2% pe an la 1,75%.

Este deja pentru a doua oară când Banca Națională decide să dea un impuls economiei și să reducă dobânda de politică monetară. Pe termen lung, asta înseamnă că banii devin mai ieftini. Adică dobânzile vor fi în scădere, împrumuturile nu mai sunt așa de costisitoare.

Există, însă, și cealaltă parte: și dobânzile oferite la depozite vor fi mai mici.

BNR reduce dobânda cheie, a doua oară în acest an

Criza a forțat mâna celor de la BNR, care au venit, așa cum procedează și celelalte mari bănci centrale ale lumii, cu măsuri de impulsionare a economiei. Prima reducere a dobânzii cheie a avut loc la sfârștitul lui martie – atunci când dobânda cheie a fost scăzută de la 2,25 la sută la 2%. Acum, de la 2 iunie, va coborî la 1,75%.

„Economia globală și perspectiva acesteia au fost puternic afectate de impactul advers major și de incertitudinile fără precedent generate de pandemia de coronavirus, împreună cu măsurile restrictive aplicate de autorități în scopul limitării extinderii ei. În vederea amortizării lor, numeroase bănci centrale din economiile avansate și cele emergente, incluzând BCE și băncile centrale din regiune, au luat măsuri de relaxare a conduitei politicii monetare și de ameliorare a condițiilor financiare, ce au inclus reduceri ale ratelor dobânzilor de politică monetară, cumpărări de active financiare și furnizare de lichiditate prin operațiuni reversibile, chiar și pe termen lung”, spune comunicatul transmis de BNR.

BNR va continua și operațiunile repo – adică oferirea de lichidăți băncilor, dar va continua să cumpere titlturi de stat în lei de pe piața secundară, tocmai pentru a asigura lichiditate în sistemul bancar. Mai mult, prin această decizie, scad costurile de finanțare în piața primară, adică inclusiv la împrumuturile pe care le ia statul.

Achiziția de titluri de stat este o măsură de relaxare cantitativă la care BNR a apelat în premieră anul acesta.

Banii trebuie să circule

Prin scăderea dobânzii de politică monetară, BNR urmărește să faciliteze circulația banilor. Dobânzile fiind mai mici, va exista interes pentru accesare de împrumuturi – în special din partea firmelor. Asta înseamnă, între altele, stimularea investițiilor.

Pe de altă parte, sunt descurajate depozitele de economii. Dobânzile scad și acolo ceea ce înseamnă că, pe termen scurt, dobânda primită de deponenți va fi extrem de mică, iar acest tip de economisire nu prea mai e rentabil.

Mecanismul e simplu: atunci când dobânda cheie coboară, crește oferta de bani, politică monetară fiind considerată expansivă și acționează că un stimul pentru economie, băncile comerciale, populația și companiile beneficiind de rate mai mici ale împrumuturilor.

În sens invers, atunci când rată dobânzii crește, scade oferta de bani, politică monetară este considerată restrictivă, accesul la credite este îngreunat din cauza majorării ratelor, consumul populației și al întreprinderilor scade, ceea ce duce la temperarea creșterii economice.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI