Autonomia Ținutului Secuiesc, votată: ce prevede legea și ce se întâmplă în continuare

Autonomia Ținutului Secuiesc, votată: ce prevede legea și ce se întâmplă în continuare
Alexandru Puiu
Alexandru Puiu
23:33 28.04.2020

Membrii UDMR s-ar putea să iasă cei mai câștigați din această pandemie, după ce proiectul lor de autonomie pentru Ținutul Secuiesc a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Din acest moment, poți șterge cu buretele orice glume pe care le-ai făcut în ultimele decenii despre autonomia Ținutului Secuiesc. Trecând peste toate avizele negative din partea comisiilor din Parlament și lăsând la o parte dezbaterile legate de constituționalitatea respectivului proiect de lege, tocmai a trecut de Camera Deputaților.

Deputații români au decis ca o parte semnificativă din România să devină ținut autonom, cu președinte propriu ales la patru ani. În această regiune, limba maghiară va deveni limbă oficială și va avea același statut precum limba română.

Proiectul în acest sens a fost depus de deputații UDRM cu o zi înainte de Crăciun, în 2019, dar abia în pandemie a ajuns pe ordinea de zi Camerei Deputaților, unde a fost și votat de majoritate. Până la legiferare, mai este nevoie de votul Senatului, for decizional în acest caz. Având în vedere de faptul că a trecut ”ca prin brânză” de deputați, este dificil de estimat ce se va întâmpla în Senat, indiferent de opinia ta pe acest subiect.

Partea absolut fascinantă ține de modul în care acest proiect a făcut un pas important spre a deveni lege. Proiectul de lege avea avize negative în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților dar a depășit termenul de dezbatere și adoptare în plen. Prin urmare, potrivit regulamentului, se consideră adoptat fără dezbatere. Atât de simplu.

Consecințele materializării acestui proiect sunt numeroase, dar există câteva puncte mai importante. Dacă va deveni lege, Ținutul Secuiesc se transformă în regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României iar limbile maghiară și română vor fi folosite în instituțiile publice de cetățenii domiciliați în Ținutul Secuiesc.

Va exista un președinte pentru această regiune, ales cu mandat pe patru ani. Conceptual, va funcționa ca o cetate de scaun, o formă de diviziune teritorială asociată mai ales cu timpurile medievale. Din acest motiv, Ținutul Secuiesc va avea un Consiliu Scaunal, un Consiliu Comunal, Consiliu Orășenesc, Consiliu Municipal și primar.

Autonomia regională va fi exercitată de un Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret și liber exprimat, precum și de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta. După votul din Senat, care nu mai este opțional ca în cazul Camerei Deputaților, statutul de regiune autonomă al Ținutului Secuiesc nu mai poate fi desființat. Singura posibilitatea este un referendum organizat în acest sens în interiorul Ținutului.

„Ca expresie a identității sale istorice, în scopul asigurării egalității de șanse a cetățenilor și protecției identității naționale maghiare, locuitorii Ținutul Secuiesc se constituie în comunitate autonomă. Ordinea administrativă a Ținutului Secuiesc se bazează pe condițiile geografice, economice, sociale și culturale, pe dezideratul istoric al populației acestuia privind asigurarea autonomiei. Aspirația locuitorilor regiunii la autonomie are ca obiectiv participarea democratică a cetățenilor la viața societății, la dezvoltarea economico-socială, la sprijinirea și ocrotirea realizării intereselor teritoriale”, susțin în expunerea de motive a proiectului de lege inițatorii UDMR.

În cazul în care nu îți este foarte clar ce înseamnă Ținutul Secuiesc din punct de vedere al teritoriului, poți parcuge lista de mai jos:

a) Scaunul Kczdi (Kczdiszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Targu Secuiesc (Kczdivasarhely),

b) Scaunul Orbai (Orbaiszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Covasna (Kovzszna)

c) Scaunul Sepsi (Sepsiszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Sfantu Gheorghe (Sepsiszentgyorgy)

d) Scaunul Ciuc (Csikszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Miercurea Ciuc (Csikszereda)

e) Scaunul Odorhei (Udvarhelyszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Odorheiu Secuiesc (Szckelyudvarhely)

f) Scaunul Gheorgheni (Gyergyoszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Gheorgheni (Gyergyoszentmiklos)

g) Scaunul Mures (Marosszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Targu Mures (Marosvasarhely)

h) Scaunul Miclosoara-Bradut (Miklosvar-Bardoc) (Miklosvar-Bardocszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Baraolt (Barot)”, se arată în inițiativa legislativă a deputaților UDMR.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI