23 dec. 2019 | 15:15

Cel mai neașteptat efect al schimbărilor climatice asupra creierului omului

ACTUALITATE
Cel mai neașteptat efect al schimbărilor climatice asupra creierului omului

Schimbările climatice au o serie de efecte negative, atât asupra planetei, cât și asupra omului, iar cercetătorii au descoperit unul destul de neașteptat.

Deși calitatea vieții pe planetă se înrăutățește de ceva vreme, pe zi ce trece, efectele legatice ale schimbării climatice au ajuns destul de recent în atenția tututor. Am aflat acum că nivelul de gaze cu efect de seră din atmosferă este mult prea mare, ghețarii se topesc, nivelurile apelor mării cresc într-un ritm accelerat și temperaturile și fenomenele meteo au luat-o razna. Evident, toate acestea ne afectează și pe noi, ca oameni. Totuși, cercetătorii au descoperit un nou efect negativ pe care schimbările climatice le au, de data asta asupra creierului uman.

Pe scurt, pe măsură ce schimbarea climatică se înrăutățește, oamenii devin din ce în ce mai proști. Un nou studiu sugerează că această creștere treptată a nivelului de CO2 din atmosfera Pământului ar putea provoca declinul cognitiv al omului, în ansamblu. Astfel, omului i-ar fi din ce în ce mai greu să se concentreze și să învețe lucruri noi.

Ce efect negativ vor avea schimbările climatice asupra creierului uman

Partea proastă e că dacă nivelul de dioxid de carbon din atmosferă continuă să crească în același ritm, am putea asista la un declin cognitiv al rasei umane, la nivel general.

Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii au simulat două scenarii legate de schimbările climatice: într-unul, un grup de studenți a întreprins anumite activități în camere cu diferite concentrații de CO2. În primul scenariu, studenții au fost supuși unei cantități atât de mari de CO2 încât cercetătorii au ajuns la concluzia că dacă ar fi continuat să trăiască într-un asemenea mediu, abilitățile cognitive s-ar fi redus cu 50% până în anul 2100.

Acesta ete doar un experiment teoretic, însă scenariul pe care cercetătorii l-au folosit pornește de la presupunerea că oamenii nu vor fi capabili să reducă emisiile de CO2 până în anul 2100.