Legea pe care o încalci zilnic în România, dar de care nu ai habar

Legea pe care o încalci zilnic în România, dar de care nu ai habar
08:31 05.08.2019

Este foarte probabil să nu știi că încalci această lege în fiecare zi în România. Dar nu este chiar vina ta deoarece autoritățile nu-ți pun la dispoziție mijloacele de respectare a legii.

Bucureștiul, la fel ca multe oraşe din ţară, încă este în urmă în ceea ce priveşte asigurarea unor condiţii optime pentru colectarea selectivă a deşeurilor. Autoritățile și firmele de salubritate ar fi trebuit să informeze românii că de la 1 iulie nu mai au voie să arunce tot gunoiul într-un sac. Ar trebui să le colecteze selectiv pe patru fracții: plastic/metal, hârtie/carton, sticlă, deșeuri reziduale/amestecate/menajere.

Aproape nimeni nu știe de această lege și cam toată lumea o încalcă zilnic.

Ordonanța de urgență nr. 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor a intrat în vigoare de la 1 iulie, iar Comisia Europeană obligă România „să asigure colectarea separată pentru cel puțin deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale;” și „să atingă, până la data de 31 decembrie 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare și reciclare de minimum 50% din masa totală generată, cel puțin pentru deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă provenind din deșeurile menajere sau, după caz, din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deșeuri sunt similare deșeurilor care provin din gospodării”.

România produce anual aproape 270 de milioane de tone de deșeuri, însă doar 13% sunt reciclate. Un pahar de plastic sau un ambalaj de la o ciocolată rămâne în sol timp de zeci sau sute de ani.

Legea proaspăt intrată în vigoare ne asigură că produsele sunt reciclate și reutilizate, astfel încât gunoiul nu mai ajunge în depozite, în incineratoare sau în ape.

Colectarea selectivă a gunoiului, doar în hârtii

Realitatea arată altfel: aproape niciun român nu știe că trebuie să colecteze selectiv, dar nici autoritățile nu fac eforturi de educare. Din ce am văzut, atât în sectorul 3, cât și în sectorul 6 din București, în cartierele de locuințe gunoiul se aruncă la grămadă și nici măcar nu sunt amenajate pubele speciale pentru o colectare selectivă.

Am întrebat Primăria Sectorului 3 când o să se implementeze coșurile pentru colectarea selectivă în astfel de locuri, după cum prevede legea ce a intrat în vigoare de la 1 iulie, iar reprezentanții instituției mi-au răspuns că „pe raza sectorului 3 sunt amplasate recipiente personalizate pentru colectarea deșeurilor, atât pentru cele menajere, cât și pentru cele reciclabile (plastic, hârtie și carton, metal, sticlă)”.

Eu nu știu unde s-au implementat astfel de tomberoane pentru că nu există în cartierul meu din sectorul 3. Ce-i drept, există tomberoane dedicate reciclării la Unirii și Universitate (ce țin tot de sectorul 3). Poate ar trebui să chem un Uber să-mi ducă gunoiul până acolo ca să-l reciclez.

Îmi reciclez gunoiul după ce merg cinci stații cu metroul până la Unirii

„Tomberoanele «Big Belly» Smart City sunt amplasate în zona Magazinului Unirea, zona Universitate și zona Centrului Istoric București. Acestea sunt prevăzute cu compactoare, panouri solare, dar și cu senzori pentru gradul de umplere cu deșeu, ce sunt conectați la un sistem integrat, iar atunci când acestea ajung la capacitatea maximă de unmplere echipele direcției sunt alertate pentru a interveni și a colecta deșeurile”, au declarat reprezentanții Primăriei sectorului 3 pentru PLAYTECH. Deci când mă duc la birou, să iau cu mine și punga de gunoi, să o reciclez în centru.

Totuși, am descoperit, întâmplător, un tomberon pentru reciclarea materialelor în dreptul Auchan Titan, însă acesta este la o distanță de 1,5 kilometri de unde locuiesc și nu o să merg 20 de minute cu pungile de gunoi ca să reciclez.

Ce face primăria sectorului 3 ca să convingă oamenii să recicleze?

Le dă subvenții, nu un loc special unde să arunce deșeul reciclabil. Ca să încurajeze precolectarea separată a deșeurilor la asociațiile de locatari, cât și la casele individuale, primăria a stabilit o subvenție de 99% de la bugetul local al sectorului 3 a tarifului pentru utilizatorii care precolectează separat. „Ca această subvenție să fie acordată, asociațiile de locatari sau persoanele fizice au obligația de a preda lunar cel puțin 1 kg/persoană de deșeu reciclabil”.

În primul rând, ar trebui să se asigure locuri pentru aruncarea deșeurilor reciclabile în cartiere, nu să fii nevoit să mergi 2 kilometri ca să arunci sticla și plasticul. Colectarea selectivă a gunoiului este nouă pentru România, dar în alte țări se practică de mai multă vreme. Am întrebat doi români plecați în străinătate, în Suedia și în Olanda, cât de greu a fost să înceapă să colecteze selectiv gunoiul.

Mi-au spus că nu le-a fost prea greu să se obișnuiască pentru că amenzile usturătoare i-au făcut să se conformeze regulilor. Românul din Suedia locuia, la un moment dat, într-un cartier plin de alți români și spune că toți respectau regulile. El are acum trei coșuri de gunoi în casă și tomberoanele unde aruncă deșeurile sunt cam la cinci minute de mers pe jos de locuință.

În 2016, Suedia recicla 93% din sticla folosită (vs. ținta de 70%), 47% din PET-uri (vs. ținta de 30%) și 82% din hârtie (vs. ținta de 65%). Mai mult, în prezent Suedia reciclează atât de mult și de bine, încât importă gunoi din alte țări. În jur de 2,3 milioane de tone de deșeuri au fost importate din Marea Britanie, Norvegia, Irlanda și din alte țări de către Suedia în 2016.

Nevoia și amenzile te învață, însă și infrastructura trebuie pusă la punct. Dacă ești nemulțumit de situație, atunci poți să sesizezi gara de mediu din județul în care locuiești. Poți găsi un model de sesizare adresată Comisariatului Gărzii de Mediu din județul tău la această adresă.

Într-un final, pare că în România s-a dat o lege doar de ochii Comisiei Europene, în timp ce realitatea a rămas la fel și chiar dacă ai vrea să reciclezi ar trebui să depui eforturi mari, iar așa ceva nu ar trebui să se întâmple.

Etichete: