Iohannis a promulgat legea justiției: cum și-a argumentat gestul ciudat

Iohannis a promulgat legea justiției: cum și-a argumentat gestul ciudat
06:00 20.07.2018

Ultima fărâmă de încredere în președintele României a fost spulberată de Klaus Iohannis după ce a confirmat că a promulgat legea justiției, din lipsa aparentă a altor opțiuni.

Sunt multe legi ale justiției care au suferit schimbări radicale în ultimele luni la mâna PSD-ului și a celorlalte partide care fac parte din coaliția de guvernare. Deși au trecut de senat și de camera deputaților, aceleași legi trebuie aprobate de președintele țării, înainte de a intra în vigoare.

În teorie, Klaus Iohannis are drept de veto în astfel de circumstanțe, dar pentru a nu-i fi atacată poziția de către PSD-ALDE, președintele ”și-a cerut scuze” și a ratificat modificările legii 304/2004 cu referire la organizarea judiciară.

Acel amendament foarte controversat atacă în mod direct separarea puterilor în stat și poziționează procurorii și judecătorii în subordinea ministrului Justiției, care este numit de un partid și are culoare politică.

După promulgarea noii legi a justiției, Iohannis a solicitat Parlamentului, ”în mod expres”, rediscutarea legii proapăt aprobate. În același set de declarații, a afirmat a fost nevoit să aprobe legea, deoarece a epuizat toate mijloacele legale de a o ataca la Curtea Constituțională. Legea proaspăt aprobată este cea mai recentă bilă neagră pe CV-ul președintelui.

În ochii celor care l-au votat și au sperat să pună o piedică minoră puterii PSD-ALDE, declarațiile lui Klaus Iohannis de după promulgarea ”forțată” a legii justiției nu au o valoare foarte mare. „Nu trebuie să devenim un exemplu negativ în UE, făcând legi ca anumiți lideri politici să scape de dosare.” Ce rost are această afirmație după ce ai facilitat procesul pe care tocmai îl contești?

„Asupra acestor legi, s-a pronunțat și Comisia de la Veneția. Arată fără echivoc că modificările afectează independența sistemului de Justiție. (…) Un singur exemplu grăitor: Comisia spune că ansamblul modificărilor afectează independența procurorilor și judecătorilor. Așa ceva în România nu trebuie să se întâmple. (…) Legile Justiției trebuie revizuite urgent în Parlament. România este membru cu drepturi depline în UE, dar din acest statut derivă și obligații, inclusiv funcționarea justiției. Este imposibil să construim un sistem de Justiție care contravine normelor europene, care ignoră valorile Europene. O nesocotire a concluziilor Comisiei de la Veneția ar echivala cu o îndepărtate de facto de la normele europene. (…) Solicit în mod expres ca, imediat ce se reia sesiunea, să reintroducă aceste legi în circuitul parlamentar și să le corecteze așa cum solicită cei avizați. Acest pas e imposibil de evitat”, a spus Iohannis.

Dacă o afirmație precum cea de mai jos ar fi venit după ce a refuzat cu îndârjire să semneze o lege care contravine principiilor sale, ar fi avut o cu totul altă valoare. Din păcate, nu a fost cazul. „Nu trebuie să devenim un exemplu negativ, făcând legi ca anumiți lideri politici să scape de dosare. (…) Au fost aleși pentru România, pentru români, nu pentru a scăpa un lider de închisoare. Standardul în materie de legiferare trebuie să fie respectul pentru normele de drept”