Ziua Muncii, sărbătorită de Google printr-un Doodle special: desenul de 1 mai

Ziua Muncii, sărbătorită de Google printr-un Doodle special: desenul de 1 mai
13:45 01.05.2017

Ziua Muncii se sărbătorește pe 1 mai, iar Google a pregătit un Doodle special pentru această ocazie. Ziua Muncii este reprezentată printr-un desen pe prima pagină a motorului de căutare. 

Ziua Muncii a plecat de la o revoltă a muncitorilor americani. În 1872, o sută de mii de persoane protestau în stradă, în New York. Motivul? Muncitorii cereau reducerea programului de muncă la opt ore pe zi.

Ziua Muncii se sărbătorește în mai multe țări din lume, nu numai în România, la data de 1 mai. Google a decis să celebreze acest moment cu un Doodle special.

Spre deosebire de alte sărbători, de Ziua Muncii, Doodle-ul Google nu este unul foarte impresionant. Cei care s-au ocupat de el au ales o imagine simplă, nu un GIF sau un joc interactiv.

Desenul de Ziua Muncii înfățișează muncitori din o serie de industrii „clasice” extrem de importante. Google face trimiteri către industria agricolă, cea a construcțiilor, a inginerii și a transporturilor.

Doodle-ul de 1 mai pregătit de Google este unul sobru, culorile alese fiind șterse, iar stilul de desen fiind unul serios. Alegerea Google nu ar trebui să fie una surprinzătoare, având în vedere originile violente ale sărbătorii – mai exact, sacrificiile de care a fost nevoie pentru ca programul de lucru să fie redus la opt ore.

Ziua Muncii, 1 mai – istoria violentă a sărbătorii

După cum ziceam mai sus, Ziua Muncii a pornit de la un protest masiv din New York, protest care a avut loc în 1972. Totuși, lupta muncitorilor a durat încă mulți ani de atunci.

În 1986, după întrunirea Federației Sindicatelor din SUA și Canadei (organizație precursoare a Federației Americane a Muncii), a fost inițiată introducerea unei rezoluții în care scria că „opt ore să constituie ziua legală de muncă de la și după 1 mai 1886”. La acea dată, sute de mii de muncitori au protestat pe tot teritoriul SUA, dar în Chicago s-au înregistrat cele mai mari proteste. Aproape 90.000 de oameni dintre care 40.000 erau în grevă au reușit să obțină dreptul la ziua de muncă de opt ore pentru 35.000 de muncitori.

Trei zile mai târziu, manifestațiile avea să devină violente. 65.000 de oameni protestau în Chicago când poliția a intervenit, iar patru protestatari au fost uciși și mulți alții au fost răniți.  În seara aceleiași zile a fost organizată o nouă demonstrație în Piața Haymarket. Din mulțime, o bombă a fost aruncată spre coloana de polițiști. Au fost răniți 66 de polițiști, dintre care 7 au decedat ulterior. Poliția a ripostat cu focuri de armă, rănind două sute de oameni, dintre care pe câțiva mortal. În urma acestor evenimente, 8 lideri anarhiști, care aparțineau unei mișcări muncitorești promotoare a tacticilor militante violente, au fost judecați. Muncitorii din Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franța și Spania au adunat fonduri pentru plata apărării. În urma procesului, 7 dintre acuzați au fost condamnați la moarte (doi având ulterior pedeapsa comutată la închisoare pe viață) și unul la 15 ani de închisoare. Șapte ani mai târziu, o nouă investigație i-a găsit nevinovați pe cei 8, descoperindu-se că poliția organizase atentatul pentru a justifica represaliile.  După patru ani de la luptele violente din Chicago, ziua de 1 mai era declarată Zi Internaţională a Muncii.

Ziua Muncii a fost câștigată cu sânge, după cum se poate vedea în rândurile de mai sus. În România, potrivit digi24.ro, prima sărbătoare de 1 mai a fost organizată în 1939, după ce Carol al II-lea desfiinţase sindicatele muncitoreşti. Comuniştii au confiscat apoi această manifestaţie regalistă şi după ce au preluat puterea au spus că, de fapt, ei au organizat în ilegalitate acel eveniment.

loading...