Trăim în infinit. Și dacă ne-am limita?

Trăim în infinit. Și dacă ne-am limita?

Zilele trecute scrollam pe Facebook. Așa cum face toată lumea, derulam pagini după pagini de informații. Mi se puneau în fața ochilor statusuri de la prietenii mei, fotografii din vacanțe mai noi sau mai vechi, știri de la publicațiile pe care le urmăresc. Lucrurile merg iar și iar.

De câte ori nu v-ați găsit în situația în care, după ce ați derulat vreme de câteva minute pe Facebook, ați dat refresh la pagină? Sau să închideți tabul din browser, doar ca să vă găsiți în situația în care peste 2 minute să redeschideți Facebook. Infinitul informației de acolo îl face o Terra Nova mereu disponibilă pentru descoperiri, pentru informații noi. Afluxul de informații pe care-l primim e demn de un restaurant fast food. Suntem generația refresh. Suntem generația infinită. Și poate ar fi cazul, idealist vorbind, să facem o pauză.

Știți, dacă mă citiți aici pe playtech.ro, că am destule conflicte interioare legate de Facebook. E mediul în care am crescut, de altfel, care m-a făcut cunoscut și m-a viralizat de-a lungul timpului. E mediul de unde îmi iau mare parte din informații și care mă ajută să descopăr oameni noi despre care să scriu pe start-up.ro. Nu aș putea să trăiesc fără Facebook, aș dispărea în irelevanță. Acest lucru provoacă în mine un permanent conflict, pentru că ființa mea interioară și-ar dori extraordinar de mult să poată să închidă acel Facebook, să-l facă să dispară, să mă întorc la o anumită liniște. Să depun efort în a-mi suna prietenii și de a-i contacta. Dar cred că sunt, în continuare, idealist.

”Dacă am trăi pentru totdeauna, lipsa oricărui orizont de timp ne-ar distruge.”

Aș pierde, probabil, mare parte din glumele pe care le fac prietenii și colegii mei, nu aș auzi ultimele informații sau le-aș afla foarte târziu, aș pierde legătura cu mulți prieteni, oamenii nu m-ar mai ști. Aș muri în irelevanță, iar căutarea mea permanentă este acea să las ceva în urmă, oricât de mic, pentru că ideea că sunt doar praf de stele nu mă mulțumește. Dar infinitul doare. Apasă. Infinitul nu a fost creat pentru om, așa cum ne sunt dați doar câțiva zeci de ani de viață. Pentru că dacă am trăi pentru totdeauna, lipsa oricărui orizont de timp ne-ar distruge.

Zilele trecute, așa cum scrollam, mă gândeam cum ar fi un joc social de-a dreptul periculos. Cum ar fi să avem o cantitate limitată de News Feed pe care să o scrollăm, pe care să o accesăm în fiecare zi? Să zicem…câteva mii de derulări? Cum vreți să o calculăm? În kilometri? În pixeli? Oricum ar fi, să jucăm împreună acest joc al imaginației, pentru că scriu aici ca să-mi provoc mie mintea și poate și pe a voastră. Poate fi un model freemium, în care să plătești pentru mai multe scroll-uri. Poate să alegi mai bine persoanele pe care le ai pe News Feed? Sau să fie un sistem de etichetare personală a postărilor importantă? Oricum ar fi, internetul ne-a dus în infinit. Informația e infinită. Scrollul este infinit. Iar asta apasă, pentru că nu ne mai putem opri.

Nu va mai fi nicio rețea socială ca Facebook, oricât de mult v-ați dori. Nu putem face un Facebook mai bun. Alternativele sunt generaționale, vezi Snapchat. Dar pentru noi, la vârsta noastră de 25-35 de ani, să zicem, cu Facebook vom rămâne. Nu e mySpace, nu e hi5, e lumea în care trăim. Avem mai multe șanse să plecăm de pe Terra decât de pe Facebook.

Dar dacă am putea, pentru o zi, să-l facem finit? L-am face mai puțin dureros? Ne-am alege mai cu atenție click-urile? Am face din internet un loc în care să fim mai lenți, dar cu decizii mai bune?

Hai să ne gândim la asta împreună, fără niciun scop, doar pentru plăcerea intelectuală. Eu știu că folosesc acest spațiu virtual ca să îmi imaginez toate nebuniile. Iată, un News Feed finit e nebunia pe care mi-aș dori-o. Să mă anunțe că mai am 100 de derulări până când mă vor bloca.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI