Moartea lui Steve Jobs a lăsat în urmă o companie Apple în plină ascensiune. Mulți s-au întrebat dacă urmează declinul. N-a urmat. Alții s-au întrebat dacă se oprește inovația. Nu s-a oprit. Acum, după șase ani, Steve Jobs e mai mult legendă decât om și cultul personalității lui e în plină dezvoltare. Apple a denumit chiar și o sală de evenimente după el.
Moartea lui Steve Jobs a stârnit un val de jale cum unii lideri politici și religioși nici nu ar visa. La câteva minute de când a fost făcută publică vestea, flori și testimoniale au început să inunde internetul și să se adune în grămezi la ușile magazinelor Apple din întreaga lume. Pe atunci, Chris Calloway spunea că „Raiul a avut parte de un upgrade major astăzi”.
[related]
Cancerul de pancreas l-a răpus definitiv pe Steve Jobs, cofondator Apple și unul dintre cei mai agresivi oameni din tehnologie. Moartea lui a survenit în miezul zilei, la ora 3 după-amiaza. Descriind moartea lui Jobs, sora acestuia, Mona Simpson, a spus: “Cele din urmă cuvinte ale lui Steve, cu câteva ore înainte, au fost monosilabe, repetate de tre ori. Înainte de a muri, s-a uitatt la sora lui, Patty, apoi pentru mult timp la copiii lui, apoi la partenera lui de viață, Laurene, apoi peste umerii lor, în spate. Ultimele cuvinte ale lui Steve au fost «Oh wow. Oh wow. Oh wow.»” Acesta și-a pierdut cunoștința și a murit câteva ore mai târziu.
Steve Jobs s-a născut în San Francisco în 1955 și a crescut lângă Cupertino, California. După ce a urmat cursurile facultății Reef vreme de un semestru, Jobs a acceptat un job la Atari, ca designer de plăci de bază. În 1976, alături de Steve Wozniak, a fondat Apple. În același an, a apărut și primul produs, denumit Apple II.
O companie care a debutat cu câteva mii de dolari, Apple a reușit, pe parcursul următoarelor patru decenii, să schimbe profund tehnologia, industria PC-urilor și a telefoanelor mobile, precum și lumea muzicii și a filmului.
Steve Jobs a vrut mereu să facă lucrurile altfel. Cel mai bine s-a văzut asta în 1984, când a apărut Macintosh, primul PC ce a cimentat locul firmei în istoria computerelor. Oamenii erau rezervați cu privire la produsul nou, însă Steve Jobs afirma pe atunci că oamenii vor lua acest computer cu ei pentru a lucra acasă, nu vor reuşi să-i mai îndepărteze pe copii de el, iar probabil, până la urmă, ei vor cumpăra chiar şi un computer special pentru familie.
În 1985 însă carismaticul Steve Jobs a fost forțat să se retragă din companie, pe motivul unor neînțelegeri bazate pe viziunii, stilului și atitudinii sale diferite. Acesta a încercat să fondeze o nouă companie, NeXT, dar fără vreun succes substanțial. În 1986, a cumpărat Pixar, care pe atunci era un studio modest de animație. Anii ’90 l-au aruncat pe Jobs într-un con de umbră, reflectorul mutându-se asupra lui Bill Gates, care a devenit curând o legendă a tehnologiei pentru acel deceniu. În 1995, Pixar a lansat Toy Story, film al cărui succes a constituit punctul de pornire al averii lui Jobs.
Steve Jobs a revenit la Apple la mai bine de zeci ani de la izgonirea sa. Spre sfârșitul lui 1996, Jobs a venit cu propunerea ca Apple să folosescă sistemul de operare creat de NeXT, NeXTSTEP. 1997 a fost anul în care Steve Jobs a devenit directorul Apple, poziție pe care avea să o ocupe până la moartea sa timpurie din 2011.
A reușit să salveze compania de la faliment și să o aducă pe linia de plutire. Produsele inovatoare care au apărut sub tutela lui Jobs – precum iMac, iPod, iPhone și iPad – au schimbat tehnologia așa cum o cunoșteam cu toții. Alături de el a fost un alt om important: Jon Ive, șeful de design al companiei.
Pe măsură ce succesul Apple creștea, popularitatea lui Steve Jobs se extindea la rândul ei și înghițea totul în jurul său. Bazele de fani începeau să se contureze, publicațiile și televiziunile doreau să îi ia interviuri.
După cum povestea jurnalistul Chris Taylor, pentru a ajunge să îi iei un interviu directorului Apple erai pasat de la un om de PR la altul, până să ajungi unde voiai. Din când în când vedeai un alt jurnalist alb ca varul care tocmai îi luase interviu. Abia când ajungeai față în față cu omul veșnic îmbrăcat în pulover negru, blugi și teniși albi, pe fața căruia se întrezăreau ca o umbră firele proaspete de barbă, înțelegeai, conform lui Taylor. În primele 20 de minute, răspundea la întrebări politicos, dar dur. Nu se sfia să spună când o întrebare i se părea prostească. Dar dacă intervievatorul supraviețuia acelor 20 de minute, Jobs se înmuia și își permitea câte un zâmbet.
Pe fondul faimei și a banilor, un subiect rămânea mereu nediscutat, ascuns parcă în speranța că astfel interesul pentru el se va disipa: sănătatea lui Steve Jobs. În 2004, CEO-ul Apple și-a luat o lună concediu în urma unei operații de înlăturare a unei tumori canceroase din pancreasul său. Următorii șapte ani au adus o șaradă a evitării întrebărilor despre sănătate. La începutul lui 2009, Jobs și-a luat concediu pentru șase luni, pentru a rezolva o „deficiență de hormoni”. Ceva mai târziu, s-a aflat că în acea perioadă a trecut printr-o operație de transplant de ficat.
S-a întors să lucreze în iunie 2009 și a continuat până în ianuarie 2011, când și-a luat concediu medical pentru a se concentra asupra sănătății sale. Pe 5 octombrie în acel an, la o zi după ce Apple a prezentat-o pe Siri pentru noul iPhone 4S, Steve Jobs a intrat în stop respirator ca urmare a complicațiilor revenirii cancerului pancreatic.
A fost înmormântat în Alta Mesa Memorial Park, singurul cimitir din Palo Alto care nu este afliat cu vreo religie anume. Mormântul său nu are vreo piatră sau alt obiect pe care să îi fie scris numele.
Walter Isaacson, biograful lui Steve Jobs, a dezvăluit că, înainte să moară, Steve Jobs a ajuns să regrete că a încercat pentru atât de mult timp să își trateze cancerul prin intermediul tratamentelor alternative, precum acupunctura, sucurile speciale de fructe, vizitarea spiritiștilor și urmarea de cure obscure găsite pe internet. Unii experți sunt de părere că viața lui Jobs ar fi putut fi extinsă sau chiar salvată dacă ar fi urmat tratamentele medicale tradiționale, a căror eficiență era deja atestată științific, conform Telegraph.
Regatul Apple a fost preluat de Tim Cook. Sub conducerea sa, Apple a evoluat în ceea ce privește donațiile caritabile. În 2013, Cook a angajat-o pe Lisa Jackson, fosta directoare a Agenției de Protecție a Mediului, pentru a ajuta compania să dezvolte surse și activități de energie regenerabilă.
Actualul CEO Apple a încercat să îl convingă pe Steve Jobs în 2009 să îl lase să îi doneze o parte din ficatul său, din moment ce amândoi aveau aceeași grupă rară de sânge. Jobs l-a refuzat cu brutalitate, conform cărții biografice „Becoming Steve Jobs”, scrisă de Brent Schendler. „Nu o să te las să faci asta. Nu o să fac asta niciodată”, i-ar fi zis acesta lui Cook. „Steve a țipat la mine doar de patru sau cinci ori în timpul celor 13 ani de când îl cunoșteam, iar aceea a fost una din ele”, a zis Cook, după cum relatează BBC.
Astăzi, succesul Apple a continuat să crească sub comanda lui Cook. Noua imagine este una mai prietenoasă, competiția deja nu mai este atât de răzbunătoare ca atunci când Jobs a venit cu o amenințare „termonucleară” asupra rivalului Google. Atitudinea față de presă și dezvoltatori a devenit una mai deschisă, interesul și implicarea în cauze politice, sociale și de mediu au crescut. Compania și-a îmbrățișat într-un final partea mai prietenoasă și a reușit să nu păteze moștenirea lăsată de Steve Jobs.
Acum, urmează iPhone X, un telefon pe care Jobs poate l-ar fi făcut, poate nu, dar nu mai contează. Apple merge înainte și fără Jobs, cum lumea toată merge înainte. El rămâne un simbol și, de la an la an, mai mult o legendă cu tot felul de mituri afiliate.
Fotografia din deschidere este un colaj dintr-o imagine a lui Surian Soosay via Flickr.