Trăim în epoca ”on-demand”. Ce facem cu muzica?

Trăim în epoca ”on-demand”. Ce facem cu muzica?
Claudiu Râpan
16:00 11.05.2017

Muzica on-demand este alături de noi de câțiva ani încoace, dar unde a început totul? 

Spre sfârșitul anilor ’70 modul în care oamenii ascultau muzică a cunoscut un adevărat salt înainte. Sony a anunțat la acea vreme apariția primului device portabil de playback care se baza pe casete audio. Lumea și-l amintește sub denumirea de Walkman și restul e istorie. De atunci, nimic nu a mai fost la fel. Drumul până la muzica on-demand a fost lung.

Muzica on-demand: scurt istoric

Aproape 50 de ani mai târziu de la apariția revoluționarului gadget, mediile prin care ascultăm melodiile preferate au suferit schimbări destul de drastice. Un singur lucru a fost constant și a influențat pe parcurs toată idustria muzicii. Tehnologia. Odată cu apariția CD-ROM-ului, toți s-au grăbit să țină pasul cu vremea și să profite de noul mediu de redare care era mult mai ofertant din toate punctele de vedere. Cei mai bătrâni poate își amintesc de vremurile când trebuia să derulezi o casetă ca să ajungi la partea care îți plăcea, sau cum se întorceau aceseta manual, cu creionul.

CD-ROM-ul a influențat și industria auto, multe mașini renunțând la echiparea clasică, casetofonul, și trecând la CD-Player. Chiar și bătrânul Walkman a trecut prin acest upgrade. Îmi amintesc cum mergeam cu device-ul circular prins la curea, în școala generală, ascultând ultimul album La Familia. Totul se întâmpla pe la începutul anilor 2000, cu un deceniu înainte ca muzica on-demand să-mi acapareze viața.

Apoi au venit MP3 Player-ele. Dintr-o dată, dispozitivele care suportau noul format compresat de track audio erau de până la 10-20 de ori mai spațioase decât deja bătrânul CD-ROM. Mici, compacte, ultra-portabile și ultra-spațioase, ele au devenit rapid preferatele cumpărătorilor. Următorul pas în față s-a petrecut odată cu apariția pe piață a telefoanelor mai inteligente, totul culminând cu smartphone-ul. Era anul 2007 când Steve Jobs anunța primul iPhone, și lumea deja renunța la terminalele obișnuite, clasice. Și, ca să încheiem trecerea prin istorie, anul este 2017 iar noi ascultăm muzică într-un cu totul alt mod. Totul a fost favorizat de accesibilitatea la care a ajuns internetul pe mobil.

Epoca On-Demand

Trăim în epoca ”on-demand”. Aproape tot ce ne înconjoară suferă acastă transformare. De la televizor (vezi Netflix, HBO GO etc.) până la muzică, cumpărături, Uber, și câte mai altele. Brusc ne-am trezit cu telefoane prea puțin spațioase pentru toate lucrurile pe care ni le propunem. Facem zeci de poze pe zi, descărcăm câteva aplicații și ne trezim că memoria e full. Și unde mai încape muzica?

Cloud-ul a fost una dintre găselnițele tehnice care au propulsat cu mult înainte modul în care ne gândim la spațiile de stocare. Exact pe acest lucru s-au bazat și cei care au creat serviciile de muzică ”on-demand”. Nu mai e nevoie să ținem muzica în telefon, care să ocupe prea mult spațiu, poate pentru unii dintre noi mai bine valorificat altfel. Exista, desigur, și varianta YouTube, dar știm cu toții că atunci când blochezi telefonul se oprește și muzica.

Au apărut pe piață servicii diverse, cele mai cunoscute fiind Deezer, Spotify sau chiar și românescul Zonga. Fiecare ne propune planuri tarifare diverse, însă Spotify, cel mai popular din lume, din păcate nici nu e prezent la noi în țară. Rămânem cu celelalte două, Deezer și Zonga, cărora li se adaugă serviciul Apple Music. Dar care dintre cele trei e cel mai bun? Care are cea mai variată bibliotecă muzicală? Care e cel mai ieftin? Aflăm mai jos.

Muzica on-demand: Deezer

Unul dintre cele mai populare servicii de muzică on-demand din Europa s-a născut ca un startup parizian în 2007. În ultimii zece ani, Deezer a ajuns disponibil în peste 180 de țări, numărul de utilizatori fiind de peste 16 milioane. De când a încheiat un parteneriat cu operatorul telecom francez Orange, serviciul a cunoscut un adevărat boom. Deezer este prezent în România, în parteneriat cu gigantul mai sus menționat.

Prețul este și el unul special, dacă ești abonat la Orange. Vei scoate din buzunar aproape 5 euro pe lună pentru el. În caz contrar, subscripția lunară te va costa 7 euro. Chiar dacă nu este la fel de popular precum startup-ul suedez Spotify (100 de milioane de utilizatori), Deezer câștigă teren pe piețele pe care nordicii nu sunt prezenți. De asemenea, toate serviciile prezentate în acest articol au atât versiuni gratuite, cât și versiuni bazate pe subscripție lunară, diferența făcându-se la reclame și la capacitatea de a downlaoda sau nu melodii.

Biblioteca muzicală este și ea foarte detaliată, mai mult de 10 milioane de melodii fiind disponibile. Un lucru interesant este faptul că Deezer este prezent în peste 180 de țări, față de cele 32 ale Spotify. De asemenea, serviciul are disponibile aplicații pentru toate platformele, fie că vorbim aici de smartphone, tabletă sau laptop (Mac și Windows). Acest lucru nu este însă specific Deezer, majoritatea rivalilor având aceste particularități.

Muzica on-demand: Zonga

Avem și un serviciu româneasc în această listă. Zonga a fost fondat de antreprenorul român Sergiu Biriș, omul care s-a aflat în spatele Trilulilu. Dacă ești mare fan al muzicii românești, Zonga s-ar putea să fie cea mai bună opțiune pentru tine. Cu un conținut mult mai detaliat față de rivalii săi, din punct de vedere al muzicii autohtone, serviciul românesc nu stă la fel de bine la capitolul muzică internațională. Despre Biriș și Zonga poți citi mai multe pe Playtech.ro, aici.

Cu toate că beneficiază de cei mai mulți artiști în vogă din străinătate, tipul acela de muzică nișată pe care unii dintre voi poate o ascultați, nu prea este reprezentată. Mai multe șanse ai avea să găsești albumul unei trupe underground pe Deezer sau pe Apple Music, de exemplu.

Prețul unei subscripții lunare este de 22 de lei, iar dacă ești client Vodafone, compania cu care Zonga este în parteneriat, poți obține serviciul în mod gratuit la anumite tipuri de abonamente. Alegerea ta, în fond și la urma urmei, poate fi determinată de operatorul mobil pe care îl folosești. Observăm deja trendul companiilor telecom de a lua sub aripa lor câte un serviciu de muzică on-demand.

Muzica on-demand: Apple Music

Lansat cu surle și trâmbițe în iunie 2015, Apple a vrut neapărat să între pe piața de ”music-on-demand”. Și a făcut-o cu vârf și îndesat, mușcând direct din competiție. Dacă Deezer are în general prețuri bune în România și în lume, același lucru nu poate fi spus și despre Spotify care este destul de scump pe piețele pe care este prezent, în exterior.

Apple a știut exact ce urmărește și a introdus o bibliotecă muzicală aproape la fel de mare ca cea a suedezilor, însă la un preț mult mai bun, de 5 euro pe lună, cu primele trei luni gratuite pentru a ataca direct publicul fidelizat de Spotify. Aș fi tentat să spun că Apple Music poate fi cea mai bună alegere pentru publicul român, care nu are alte servicii de muzică on-demand incluse în abonamentele de telefonie de la operatorii locali.

Dar o să vină lumea să spună că nu au iPhone sau că nu le place smartphone-ul Apple și nu pot accesa Apple Music. Fals. Serviciul companiei din Cupertino este prezent și pe Android, tocmai pentru a acoperi o parte cât mai mare din piață.

Comentarii
loading...