Inventatorii care au schimbat lumea, dar nu au câștigat nimic din asta

Cred că visul de a te îmbogăţi dintr-o lovitură este unul care a măcinat minţile multora, dar metodele prin care să dobândeşti această bogăţie nu sunt chiar atât de multe. Poţi să ai noroc şi să câştigi la loto sau la un joc de noroc. Probabilitatea ţine de ceva ce nu poţi controla foarte bine… Poţi să dai o lovitură – să furi pur şi simplu această bogăţie. Ok, şi dacă jaful ar reuşi, posibilitatea să te bucuri de această bogăţie în libertate este îngrădită. Deci la ce bun să furi ceva (bani, lucruri de valoare) dacă nu te poţi bucura de ele?! Poţi să faci o activitate care să îţi aducă bogăţie. În cele mai multe cazuri activitatea sau munca presupune repetitivitate.

Cele care nu presupun această componentă sunt fie experimente, fie invenţii. Cu alte cuvinte participi la un experiment şi primeşti o căruţă de bani! Da, dar ce ar putea fi atât de bine plătit dacă nu un expriment periculos, ale cărui efecte nu le cunoşti… Rămâne aşadar invenţia. Descoperi ceva, găseşti un lucru nou de care oamenii au nevoie şi pe care oamenii şi-l doresc. Dar oare toţi invetatorii au trăit «happily ever after»?

Istoria ne oferă tot felul de exemple. În general îi amintim doar pe cei care au reuşit, dar sunt multe cazuri în care invetatori ale unor lucruri celebre nu au câştigat niciun cent de pe urma invenţiilor lor.

De exemplu, cei care au inventat post-it-ul, doctorul Spencer Silver şi colegul său Art Fry, aveau nevoie de nişte foiţe care se lipesc şi dezlipesc uşor de pe carte lor de cântece religioase. Nu s-au gândit o clipă, în 1968, că azi, pe aproape toate birourile sunt aceste hârtiuţe pentru notiţe.

Mi-aţi zice că e o chestiune imprevizibilă, dar când inventezi o puşcă de asalt, nu te aştepţi să scoţi bani din această invenţie? Mikhail Kalashnikov, soldat în Armata sovietică, în timp ce se recupera în spital ca urmare a rănilor suferite în cel de-Al Doilea Război Mondial, a inventat celebrul AK-47. Nu că ar fi putut câştiga prea mult de pe urma invenţiei sale în Uniunea Sovietică, dar de pe urma acestui produs vândut în milioane de exemplare, Kalashnikov nu a câştigat nimic.

Revenind în domeniul pe care mulţi dintre voi îl cunoaşteţi mai bine decât mine, o să vă prezint 5 invenţii pe care le cunoaşteţi cu toţii de pe urma cărora inventatorii lor nu au profitat deloc: formatul MP3, jocul Tetris, led, mouse şi www (world wide web).

Cred că orice tânăr ştie ce este ăla un MP3 (unul dintre formatele audio standard). În anii 80 acest format nu exista. El a fost inventat de studentul german Karlheinz Brandenburg însă, din cauză că nu a avut bani pentru a distribui acest software, l-a oferit gratuit.

V-aţi jucat vreodată Tetris?! Programatorul rus Alexey Pajitnov a inventat jocul împreună cu colegii săi din cadrul centrul de cercetare finanţat de guvernul sovietic, în 1985. Noroc că a căzut comunismul şi Pajitnov a început să primească drepturi de autor pentru invenţia sa abia după zece ani, când a înfiinţat The Tetris Company.

Când Nick Holonyak Jr. a inventat în 1962 primul LED utilizabil (în teorie ledul fusese inventat de un rus prin anii 1920, dar nimeni nu a găsit vreo aplicabilitate a invenţiei sale atunci) el a prevăzut că, la un moment dat, această invenţie va lua locul becului inventat de Edison. Totuşi a preferat ca rezultatele muncii sale să fie folosite gratuit.  Holonyak este deţinătorul a numeroase brevete de invenţie în zona electricităţii.

Mouse-ul este nelipsit de la orice computer. Este unul dintre cele mai importante dispozitive periferice de introdus comenzi ale computerului modern. A devenit aproape un „element” hardware standard al oricărui computer. Principiul lui de funcționare se bazează pe recunoașterea de către computer a mișcării sale relativă la suprafața plană pe care este așezat și deplasat. Mouse-ul fost inventat de Douglas Engelbart la Stanford Research Institute în anul 1963 după un vast test de utilizabilitate. Ideea principală a lui Engelbart era încercarea de a pune la comun rezultatele obţinute în diverse domenii. Era un internet la inceputuri, iar mouse-ul său nu făcea altceva decât să ajute la accesarea hiperlinkurilor pe care tot el le inventase. Compania pentru care lucra nu a înţeles aplicabilitatea acestei invenţii şi au vândut licenţa către Apple pentru o sumă infimă.

Ceea ce numim www sau world wide web a apărut în august 1991. Termenul World Wide Web sau și www, numit scurt și web (pânză de păianjen) este de multe ori este confundat cu rețea (net). Web-ul este totalitatea siturilor / documentelor și informaților de tip hipertext legate între ele, care pot fi accesate prin rețeaua mondială de Internet (net = rețea). Documentele, care sunt găduite în diferite locații pe diverse calculatoare server, pot fi regăsite cu ajutorul unui identificator univoc numit URL. Ca să facem o mică disticţie www este numai unul din numeroasele servicii și aplicații informatice disponibile în Internet.

Alte servicii sunt de exemplu: e-mail, transferul de fișiere de date și informații FTP, chat, aplicații video, servicii telefonie și telefonie cu imagine prin Internet de tip VoIP, posturi de radio și televiziune prin Internet, e-commerce, sondări de opinie, RSS, toate genurile de grafică și muzică, lucrul pe un calculator de la distanță prin Internet VPN, sisteme de jocuri interactive, distribuție de software ș.a.m.d. Cel care a inventat www este Tim Berners-Lee cu ajutorul cercetătorilor de la laboratorul CERN din Geneva. Tim a fost conştient de importanţa invenţiei sale, dar nu era sigur de succesul ei. În internet existau deja o serie de servicii şi pentru ca www să triumfe inventatorul a decis ca aceasta să fie folosită gratuit.

Ciprian Plăiaşu
Opinie scrisa de
Ciprian Plăiaşu
10/01/2017
Ciprian Plăiașu este Editor coordonator Historia.ro. Pasionat de idei crețe, scrie despre greșelile trecutului, greșeli pe care le tot repetăm.
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te acum la newsletter și primești cele mai noi: Articole, Review-uri, Tutoriale și Prețuri direct pe adresa ta de E-mail