O specie de organisme a rezistat 18 milioane de ani pentru că s-a clonat

O specie de organisme a rezistat 18 milioane de ani pentru că s-a clonat

Oameni de știință au descoperit o specie de organisme aexuate, care au reușit să reziste evoluției și trecerii milioanelor de ani. 

Pentru prima dată, o echipă de cercetători a analizat o specie mică asexuală de vierme, care a luat naștere în urmă cu aproximativ 18 milioane de ani. Lucrarea explică și modul în care acest vierme a rezistat trecerii milioanelor de ani, având în vedere că, de obicei, organismele asexuate nu rezistă din cauza evoluției. Specia se clonează.

Acest fenomen este unul semnificativ în înțelegerea geneticii evolutive, deoarece contravine opiniei larg acceptate, cum că reproducerea sexuală este necesară pentru a elimina mutațiile dăunatoare și pentru adaptarea la un mediu în schimbare. „Pe termen lung, producerea de descendenți prin actul sexual permite adaptarea la condițiile în schimbare în timp, deoarece produce variații prin amestecarea genetică sau prin recombinare”, a explicat David Fitch de la Universitatea din New York, coautor al lucrării.

„Totuși, pentru că astfel de amestecări nu au loc în speciile asexuate, ele tind să dispară rapid. Deci, a fost un mister îndelungat în biologie cum au supraviețuit animalele asexuate de atâtea generații „

Diplocul pachys, noul vierme secvențiat, este mic și transparent. Această specie este strâns legată de Caenorhabditis elegans, un organism sexual folosit în mod obișnuit pentru cercetarea biomedicală. Echipa a derivat genealogia lui D. pachys și au folosit ADN-ul pentru a arăta că acesta datează de acum aproximativ 18 milioane de ani în rândul unui grup de specii exclusiv asexuate.

Oamenii de știință ar putea clona pornind de la această descoperire

Pe măsură ce echipa a investigat modul în care D. pachys se reproduce, au descoperit că procesul de producere a celulelor germinale a fost modificat pentru a împiedica recombinarea. „Practic, animalele s-au clonat”, a declarat Fitch în comunicat.

În plus, oamenii de știință au fost surprinși să afle că clonele D. pachys conțin doar o singură pereche de cromozomi. Perechile cu un singur cromozom ca acesta sunt extrem de rare în organismele superioare. De fapt, există doar două alte specii de animale cunoscute cu o pereche de cromozomi unici. Chiar și speciile foarte asemănătoare, cum ar fi C. elegans, au de la 5 până la 7 cromozomi.

Apoi, echipa a controlat genomul lui D. pachys. Scopul lor a fost acela de a testa structura cromozomului unic, pentru a vedea dacă a apărut din cauza pierderii altor cromozomi sau a faptului că în realitate cromozomii ancestrali au fost combinați împreună. Ei au descoperit că viermele trece peste meioza (procesul prin care organismele sexuale își înjumătățesc cromozomii și produc gameți), dar și recombinare. În schimb, viermele asociază cei șase cromozomi ai strămoșului său într-un singur cromozom, menținând o diversitate genetică ridicată.

Studierea acestor rezultate ar putea ajuta oamenii de știință să dezvolte o înțelegere mai profundă a reproducerii asexuale și ar putea avea implicații asupra reproducerii umane în viitor. Această lucrare poate oferi o perspectivă asupra felului în care oamenii ar putea într-o zi să creeze clone care să supraviețuiască generațiilor, evitând moartea și dispariția la nivelul speciilor.

 

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI