Epidemia de rujeolă din România atinge cote alarmante: de ce este importantă vaccinarea

Epidemia de rujeolă din România atinge cote alarmante și atrage criticile celorlalte state de la nivel european. Problema rujeolei nu este una care să fie tratată cu indiferență, mai ales pentru că ea poate avea consecințe grave pentru bolnav, existând numeroase cazuri de decese în România.

Deși în anii trecuți ne-am aflat într-o situație similară, efectele nu s-au ameliorat, iar infecția se află într-o continuă răspândire, ajungând de la 675 de cazuri confirmate în anul 2016, la 3.911, în acest an. Singura modalitate de a combate și stopa epidemia de rujeolă o reprezintă vaccinarea copiilor. În acest context, instituțiile abilitate se sesizează și deja se află pe masă o inițiativă legislativă pentru vaccinare, care sperăm că va ameliora situația deja gravă din țară.

Până una-alta, deși putem arăta cu degetul spre cei vinovați și spre campaniile anti-vaccinare care au contribuit la situația cruntă din România, este mai important să vă informăm cu privire la ce este rujeola, care sunt efectele și modul ei de râspândire și cum vă puteți proteja în mod eficient pentru a evita contactarea infecției. Nevoia de informare este cu atât mai mare cu cât anual se înregistrează tot mai multe cazuri grave și decese în rândul copiilor.

Ce este rujeola: efecte și răspândire

Rujeola este o  infecție virală extrem de contagioasă, care se răspândește, în principal, prin picăturile de fluid eliberate în timpul tusei, strănutului, vorbirii sau prin consumarea unor alimente și băuturi la comun cu o persoană care deține virusul. Pentru că este atât de ușor să iei contact cu acest virus, este necesar să acorzi o atenție deosebită simptomelor prin care el își face simțită apariția: febră de până la 40,5 grade celsius, erupție cutanată, conjunctivită, fotofobie, tuse chinuitoare și excesivă.

Suprainfecțiile bacteriene se produc frecvent (consecutiv implicării tipice a tractului respirator în timpul rujeolei), ducând la pneumonie, otită medie și la alte infecții supurative.De asemenea, există un caz din 1000 care prezintă riscul de a dezvolta encefalita, o boală a sistemului nervos, care se poate dezvolta de la două zile la trei săptămâni de la debutul iritației și se prezintă prin simptome grave, precum febră ridicată, convulsii și comă.

Vaccinul are efect asupra bolii, cu condiția administrării în 72 de ore de la contactul inițial cu virusul. Altă metodă profilactică este reprezentată de administrarea de imunoglobuline (IG). O astfel de injecție cu imunoglobuline poate preveni sau scurta boala.

Epidemia de rujeolă din România: inițiativă legislativă pentru vaccinare

Specialiștii români afirmă însă că singura modalitate eficientă prin care epidemia de rujeolă poate fi oprită este prin vaccinul cu acțiune triplă ROR (rubeolă-rujeolă-oreion). Această necesitate este susținută de cele 17 decese înregistrate în ultimele luni, toate la pacienții neimunizați, dar și continua răspândire a virusului pe plan național, potrivit adevarul.ro.

După valul de frig, praful saharian ajunge din nou în România. Când şi unde va putea fi observat

Alertele de vreme rea nu se mai opresc! A fost emis un nou cod galben de ninsori, frig şi vânt

Acest fapt a tras un semnal de alarmă atât pentru părinții care, poate, înainte nu acordaseră o atenție deosebită problemei apăsătoare a protejării copiilor lor de această amenințare, cât și Ministerului Sănătății, care propune un Proiect de Lege prin care părinții sau tutorii legali pot fi trași la răspundere dacă nu și-au dus la îndeplinire atribuțiile și nu și-au vaccinat copiii împotriva acestor infecții cu răspândire largă.

Vaccinul ROR a început să fie contestat de o masă mare de oameni din pricina unui zvon care lega ideea de imunizare de posibilitatea de dezvoltare a autismului. Controversa a plecat de la un studiu care afirma această conexiune, însă studiile realizate ulterior, de specialiști de seamă ai sistemului medical, au infirmat existența vreunei cauzalități între vaccin și autism.

Putem invoca procesul selecției naturale și putem susține că fiecare este liber să facă ce-i poftește inima cu propria viață, însă în sfera sănătății lucrurile stau puțin diferit. Cel afectat nu ești neapărat tu, ci cei care vor avea cel mai mult de suferit sunt ceilalți membri ai comunității cu care iei contact în mod direct sau indirect. Pentru că cei mai mulți pacienți au vârsta cuprinsă între 1 și 4 ani (înregistrându-se 1.500 de cazuri în această grupă de vârstă), urmând îndeaproape bebelușii (până în acest moment s-au înregistrat 700 de cazuri), putem constata că cei expuși cel mai mult sunt cei care nu au puterea de decizie când vine vorba de sănătatea lor. În acest context, o inițiativă legislativă pentru vaccinare, care are rolul important de a-i trage la răspundere pe cei care nu-și realizează până la capăt datoriile (adică părinții sau tutorele legal al copiilor), devine necesară.

În plus, problema devine una de ordin național pentru că, din nou, cel expus nu ești doar tu și copilul/copii pentru care ai puterea de decizie, ci o masă mare de indivizi. Spre exemplu, într-o comunitate cu acoperire optimă a vaccinării, toți copiii sub un an sunt protejați prin așa numitul efect de grup. Mai exact, dacă copiii mai mari ar fi fost vaccinați împotriva rujeolei, aceștia ar fi creat o barieră împotriva răspândirii virusului, iar cei mai mici ar fi putut fi protejați.