Muzica e ca un drog: de ce unele melodii produc plăcere

Ioana Bîrsan
Ioana Bîrsan
12.02.2017

Deși stiam de ceve vreme că chimicalele care se regăsesc în creier sunt responsabile de plăcerea pe care oamenii o au de pe urma consumului de droguri sau alimente, se pare că acestea sunt responsabile în aceeași măsură de satisfacția pe care o resimțim când ascultăm muzică.

Acest lucru este dovedit de un studiu care ne arată că persoanele cărora li s-a administrat un medicament care să blocheze zona din creier responsabilă de crearea plăcerii, nu au mai răspuns la stimulenții auditivi, conform Live Science.

Plăcerea, sau recompensa, este experimentată în două faze. Prima fază este cea anticipativă, care este determinată de dopamină, un neurotransmițător, iar cea de-a doua fază este cea în care persoana consumă elementul care îi provoacă plăcere. Acesta a fost primul indiciu al oamenilor de știință cu privire la faptul că opioidele (substanțe reponsabile de producerea plăcerii) din creier influențează în mod direct modul în care percepem muzica.

Pentru a ajunge la acestă concluzie, cercetătorii le-au administrat participanților la studiu o substanță denumită naltrexonă, care este un medicament care blochează efectele opioidelor. În acest mod, participanții deși vor consuma  un produs care în mod normal le-ar produce plăcere, medicamentul va opri acest efect.

În timpul studiului, 15 participanți au fost rugați să-și aleagă două melodii preferate. Înainte de a asculta melodiile alese, dar și a unora neutre din punct de vedere emoțional, unii dintre aceștia au primit naltrexonă, iar altora li s-a administrat un medicament placebo.

În timpul studiului efectiv, cercetătorii au analizat răspunsurile participanților prin măsurarea reacțiilor și a factorilor fiziologici, precum rata bătăilor inimii și a respirației, analizarea mișcărilor mușchilor faciali. Pe lângă acești factori, medicii le-au oferit participanților la final un test pe baza căruia aceștia își puteau analiza răspunsurile emoționale la melodiile ascultate, de la 0 pentru lipsa plăcerii, la 10 pentru plăcere foarte mare.

Cercetătorii au descoperit la final că reacțiile emoționale ale participanților cărora li s-a administrat naltrexonă au scăzut per total, dar în timpul melodiilor preferate reacția emoțională s-a schimbat. Participanții au susținut că își dau seama că este melodia lor preferată, dar că aceasta nu strârnește aceeași stare ca de obicei.

Cu toate că studiul a fost realizat pe un eșantion foarte mic de persoane și nevoie de mai multe cercetări înainte de a aplica rezultatele la nivelul întregii poplulații, descoperirile în sine sunt valoroase pentru viitoarele ipoteze pe care cercetătorii le vor înainta.

Comentarii