Cine cui fură căciula? Dexonline versus elevii cu telefonul pe genunchi

Băieții și fetele care lucrează la proiectul dexonline.ro au pus de încă o glumă, doar că de data aceasta online-ul pare să împrăștie mai mult vitriol decât acum o lună și jumătate.

Prima șotie a celor de la dexonline, sau cel puțin prima de care am aflat eu, a fost cea despre care am și scris pe 1 februarie, când Sorin Grindeanu a devenit ilustrația cuvântului zilei, ”lichea”. Poate că ar fi găsit și alte epitete pentru prim-ministrul țării, ca marionetă sau paiață, dar a-l face un om fără caracter și lipsit de demnitate parcă a mers mai bine. Îmi pare rău și că n-am avut ocazia până acum să vedem cine ar putea fi ilustrația cuvintelor păpușar sau sforar. Dar asta e altă discuție.

Discuția de acum gravitează în jurul simulării de la Evaluarea Națională: ieri, 13 martie, a avut loc prima probă din calendarul simulărilor, cea de limba și literatura română. De pe vremea când treceam și eu prin chestiile astea s-au schimbat multe; pe atunci nu știam ce e ăla smartphone și nici nu prea auzisem mare chestie despre căștile de copiat. Astăzi, astfel de lucruri sunt (încă) la ordinea zilei când vine vorba de examene.

Ce au făcut cei de la dexonline, totuși? S-au jucat un pic cu definițiile unor cuvinte pentru a-i induce în eroare pe cei care, în timpul simulării, și-au păstrat în buzunare telefoanele mobile. N-a fost o chestie la întâmplare, ci o acțiune în continuarea unor observații făcute anul trecut, tot în timpul evaluărilor. Cuvintele date atunci la examen au fost căutate îndeosebi după examen, dar au fost căutări însemnate și în timpul, dar mai important, și înaintea examenului.

Băieții și fetele de la dexonline au urmărit cuvintele pretutindeni și a zări, cărora le-au modificat definițiile, așa cum se observă mai jos. Căutările au început, timid, înainte de ora 9, și au înregistrat creșteri majore în primele două ore ale examenului, când majoritatea elevilor ar fi fost încă în bănci, scriind de zor despre o întâmplare petrecută în timpul practicării unui joc (subiectul al III-lea). Vârful, de 989 de căutări, a fost atins în intervalul 11:00 – 11:59, când elevii începeau să iasă din săli și decideau să verifice ce au scris.

dexonline

Dexonline și-a asumat aceste schimbări într-o postare pe blogul site-ului, explicând foarte clar ce s-a întâmplat și de ce. Ba mai mult, aceștia fac o serie de completări și pe Facebook, discutând despre volumul obișnuit de căutări ale acestor cuvinte: în medie, o căutare pe oră se înregistrează la termenii de mai sus, astfel că trei oameni ar fi fost induși în eroare de către definițiile eronate.

Dexonline însăși a fost indus în eroare de cuvântul felonie, care a înregistrat un volum similar de căutări cu cele anterioare, în același interval orar. Tocmai de aceea, cuvântul a avut și el parte de o definiție alterată, chiar dacă ulterior s-a descoperit că acesta nu a fost parte din subiectele de la Evaluarea Națională. Autorii explică și ce s-a întâmplat de fapt aici, termenul fiind căutat pe fondul folosirii sale într-un articol, de către Andrei Pleșu.

Toate bune și frumoase până aici. Distracția începe în momentul în care citim comentariile de pe blogul Dexonline, dar și de pe pagina lor de Facebook. Lumea a început să arunce foarte rapid cu vitriol în direcția celor care au făcut asta, că nu e ok, că își afectează credibilitatea și tot așa. Acțiunea celor de la Dexonline relevă însă ceva mult mai grav și nu vorbim aici despre modificarea unor definiții de pe un site. Vorbim despre faptul că niște copii de ~14 ani își fură singuri căciula, stând pe genunchi cu telefonul la simularea unui examen important, pavându-și drumul către succesuri.

dexonline

dexonline

dexonline

Dexonline, între toate postările pe care le fac acum pe Facebook pentru a răspunde utilizatorilor dezaprobatori, ar fi putut să strecoare câteva scuze față de cei (2-3) care au fost induși în eroare fără să aibă legătură cu examenul. Poate mai important ar fi să-și ceară scuze față de inducerea în eroare a vizitatorilor care vor să știe ce e felonia, utilizatori informați eronat pe bună dreptate. Asta ar fi singura chestie de reproșat, momentan. În rest, numai de bine.

dexonline

O inițiativă atât de mică ne arată că tinerii din generația celor care dau astfel de examene mizează, în continuare, pe câștiguri mici cu riscuri mari. Două sinonime sunt notate destul de puțin pe barem și poate, poate fac diferența între nota de 10 și cea de 9,80, dar sunt foarte sigur că ăla care stă cu telefonul pe picior să afle ce înseamnă pretutindeni n-are speranța că ia 10 la limba și literatura română. Face diferența între 5 și 4,80, oare? Aici deja problema nu mai ține nici de telefon și nici de furtișag, ci de problemele mai mari alte sistemului educațional.

Pentru mine, Dexonline are cel puțin aceeași credibilitate ca până la momentul în care am aflat de isprava lor. Au primit o bilă albă pe 1 februarie, iar acum le mai adaug una la colecție, chit că nu e ok, nu e moral și că oamenii se bazează pe asta. Hai să ținem cont de faptul că avem explicații extrem de clare pentru cele întâmplate, venite de bunăvoie de la cei care au făcut asta, și n-am aflat din alte surse că Dexonline umblă cu ocaua mică. N-am să mă tem că Dexonline îmi va servi definiții greșite și n-ar trebui să o faceți nici voi. Dacă, în schimb, se va mai întâmpla asta, nu va dura mult timp până să explodeze Facebook-ul că uite ce-au făcut ăștia.

Hai să ne întrebăm de ce căutările pentru astfel de termeni încep înainte de ora 9, când elevii încă nu au acces la subiecte. Asta s-a întâmplat și în 2017, dar și în 2016, așa cum relatează și blogul cum scriem corect. Cine caută termenii de la examen înainte ca subiectele să fie disponibile? Dar mai ales, pentru cine îi caută?

Și iată cum un eveniment atât de mic ne arată, de fapt, problemele reale din spatele situației: deși accesul cu telefoane mobile este interzis, se practică în continuare. Elevii nu fac decât să profite de bunăvoința voită sau involuntară a supraveghetorilor. Dincolo de asta, copiii se chinuie să găsească sinonime pentru cuvinte din limbajul uzual; nu-mi amintesc să fi văzut cerințe de Evaluare Națională sau de Bacalaureat unde se cere explicarea unui cuvânt precum hebdomadar (cuvântul zilei din data de 3 martie), un termen pe care nu mulți au sau vor avea ocazia să-l întâlnească. Cine e de vină pentru astfel de eforturi? Eu aș începe cu o bună parte din cei care au fost la vârful Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice (plus toate denumirile pe care le-a mai avut) și care și-au permis să schingiuiască sistemul educațional.

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te acum la newsletter și primești cele mai noi: Articole, Review-uri, Tutoriale și Prețuri direct pe adresa ta de E-mail