Cifrele hărțuirii online în România: 80% din tineri au fost victime

11:58 27.11.2017

Hărțuirea online e un subiect pe cât de important, pe atât de ignorat. Tocmai de aceea e bine să știi că victimele nu sunt puține, spre deosebire de măsurile de protecție.

Bitdefender publică un studiu cu privire la fenomenul cyber bullying și susține că patru din cinci adolescenți cu vârsta sub 18 ani din România spun că au fost ținta hărțuirilor în mediul online. Atacurile pe internet se bazează pe înfățișare și felul în care se îmbracă victima (67%). Alte motive frecvente pentru care tinerii sunt hărțuiți sunt pasiunile lor și preocupările de zi cu zi (30%), situația materială a familiei din care provin (13%), rezultatele de la școală (12%) și orientarea sexuală (8%).

Două treimi dintre cei hărțuiți nu au povestit nimănui despre incident. Tinerii invocă motive precum teama, lipsa de încredere că ar putea schimba ceva sau că nu au crezut că e necesar să implice și alte persoane, deși au fost afectați în mod direct de agresiune. Cumva evident, cele mai multe hărțuiri sunt pe Facebook, apoi pe Messenger și, la mare distanță, Instagram.

Mai mult, 84% din respondenți spun că au asistat la un astfel de atac, fără să fie agresori sau victime. Totuși, doar 36% au intervenit în conflictul dintre cele două părți. Deși majoritatea ar fi dorit să ia partea celui hărțuit, cei mai mulți devin indiferenți sau chiar agresori de teama de a nu fi atacați la rândul lor și, deci, transformați în victime.

Potrivit studiului, 65% din tineri admit că au fost direct marcați de hărțuirea suferită online și au observat inclusiv schimbări comportamentale involuntare ce au urmat agresiunii. Cei mai mulți afirmă că incidentele de acest fel le-au scăzut încrederea în sine și i-au determinat să se izoleze de ceilalți. Mai puțini, dar nu de neglijat, sunt cei care au afirmat că au intrat în depresie (20%) sau au compensat lipsa prietenilor din mediul online prin consum de alcool sau droguri (5%).

Cum te poți proteja de cyber bullying

Împreună cu acest studiu, Delia Mina, psihoterapeut, oferă câteva sfaturi pentru cei care trec prin astfel de episoade de hărțuire. Primul pas e ca victima să-și găsească aliați, de la părinți și profesori până la rude sau orice altă figură față de care se simte atașată. Victima trebuie să semnaleze orice acțiune care a avut loc asupra sa, însă are extrem de multă nevoie de aliați de încredere care să îi asigure confortul de a vorbi.

Părinții, rudele, profesorii trebuie să conștientizeze existența fenomenului și să știe să identifice comportamentul schimbat al victimei și să intervină când identifică efectele cyberbullingului în comportamentul acesteia. Orice semn care indică modificări ale stării psihologice cum ar fi depresia, anxietatea socială, izolarea, stima de sine scazută, reacții negative și stres în privința utilizării dispozitivelor trebuiesc chestionate și verificate.

Nu în ultimul rând, e util ca victima să reușească să impună limite. De la blocarea și raportarea abuzatorului pe rețelele sociale și schimbarea parolelor sau a numărului de telefon până la intervențiile directe către abuzator. Trebuie să facă asta fără a-i oferi agresorului satisfacția pe care o caută. Cel care hărțuiește va fi mulțumit dacă provoacă victimei suferință, de aceea este recomandată evitarea afișării oricărei urme care lasă de înțeles că aceasta a fost afectată.

Studiul a fost pe un eșantion de 800 de respondenți din rândul tinerilor sub 18 ani.