Semnele existenței vieții pe Marte ar putea data de acum 40 de ani

Semnele existenței vieții pe Marte ar putea data de acum 40 de ani

Oamenii de știință au reanalizat datele obținute în timpul misiunii Viking, realizată de NASA în 1976, și au ajuns la concluzia că ar trebui să considerăm că am descoperit semne de viață pe planeta roșie încă de pe atunci.

În 1976, au fost trimise pe planeta roșie două sonde spațiale Viking, iar mostrele obținute din solul marțian conțin elemente care indică manifestări ale activității biologice. Chris McKay, astrobiolog al NASA și senior editor al revistei Astrobiology, susține că noul studiu arată clar că posibilitatea existenței vieții pe Marte trebuie luată în calcul.

Totuși, cercetătorii Gilbert V. Levin de la Universitatea Arizona și Patricia Straat de la US National Institutes of Health nu susțin răspicat că misiunea Viking de acum 40 de ani a descoperit, în mod clar, forme de viață. Aceștia spun mai degrabă că probele biologice scot la iveală o posibilitate destul de mare a existenței extratereștrilor, dar nu se poate spune același lucru și despre cele non-biologice.  Până acum, se credea că experimentul Viking, care a implicat analiza solului marțian, nu a scos la iveală dovezi ale proceselor biologice. Noul studiu, citat de Science Alert, contrazice această idee, dar să avem puțin context întâi:

În 1976, NASA a trimis două sonde spațiale pe Marte, pentru a obține imagini calitative cu suprafața planetei, dar și pentru a stabili care este structura și compoziția atmosferei și suprafeței. Viking 1 a aterizat pe planeta roșie pe 19 iunie 1976, iar Viking 2 pe 3 septembrie, în același an.

În tot timpul petrecut la suprafața planetei roșii, sondele au realizat experimentul LR, în cadrul căruia au fost mixate mostre prelevate din sol cu o picătură dintr-o soluție apoasă diluată și nutrientă. Gazul produs de această reacție a fost monitorizat pentru indicii ale proceselor biologice. Mai clar, dacă ar fi fost detectat izotopul 14CO, ar fi fost considerat o dovadă a desfășurării unor procese metabolice de către microorganisme.

În mod surprinzător, testele pentru depistarea izotopului au avut rezultate pozitive. Din păcate, însă, testele ulterioare au livrat rezultate negative, așa că NASA a renunțat temporar la dorința febrilă de a găsi microbi în solul planetei roșii. Atunci, s-a ajuns la un consens potrivit căruia răspunsul pozitiv inițial nu a avut o cauză biologică.

Levin și Straat cred că ar trebui să fie iar luate în calcul dovezile biologice, mai ales dacă sunt cumulate cu probele adunate ulterior. Oamenii de știință vorbesc din ce în ce mai mult despre rolul pe care apa l-a jucat în istoria planetei Marte. De asemenea, prezența sporadică a metanului indică posibilitatea dezvoltării unor bacterii metanogene.

Dincolo de efectuarea unor teste și cercetări suplimentare, Levin și Straat vor implementarea unor reguli mai stricte împotriva contaminării planetei de către navele spațiale care sunt trimise pe suprafața ei. Sondele Viking au fost tratate pentru a distruge potențialii microbi, dar nu s-a procedat la fel în cazul tuturor misiunilor.

 

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI
Citește și: