Oamenii de știință cred că au văzut în direct nașterea unei găuri negre

Oamenii de știință cred că au văzut în direct nașterea unei găuri negre

Găurile negre reprezintă un mister chiar și pentru astronomi, dar un fenomen petrecut recent ar putea clarifica unul dintre cele mai controversate aspecte: modul în care acestea apar.

O stea gigantică roșie, studiată de astronomi cu ajutorul telescopului orbital Hubble, aflată la la distanța de aproximativ 20 de milioane de ani lumină a dispărut brusc. Oamenii de știință de la Universitatea din Ohio, coordonați de Christopher Kochanek, cred că acest eveniment poate reprezenta prima naștere a unei găuri negre la care omenirea a asistat. În locul stelei N6946-BH1 a rămas doar întunericul spațiului și urmele șterse ale crepusculului vizibile în spectrul infraroșu.

„Acestea pot fi primele date directe cu privire la modul în care colapsul gravitațional al unei stele supermasive poate duce la formarea unei găuri negre”, a comentat astrofizicianul Avi Loeb, de la Universitatea Harvard, citat de Agerpres.

Steaua N6946-BH1 a fost observată pentru prima dată în 2004, când era de 25 de ori mai mare decât Soarele. În 2009, astronomii au asistat la amplificarea strălucirii acestei stele care, în doar câteva luni, a devenit de aproximativ un milion de ori mai strălucitoare decât Soarele, după care a început să-și piardă din intensitate, potrivit New Scientist.

Astronomii spun că fost ca și când o bombă imensă ar fi explodat în nucleul stelei. Această explozie ar fi marcat începutul procesului de prăbușire gravitațională a nucleului acestei stele și formarea unei singularități. Colapsul gravitațional are loc în momentul în care presiunea internă a unei astfel de stele nu mai poate rezista propriei greutăți, în contextul în care procesul de fuziune nucleară din reactorul stelar a încetat după epuizarea combustibilului.

Ar mai fi două posibile explicații pentru dispariția unei stele, însă datele colectate de Hubble nu le confirmă. Una dintre explicații este că ar fi putut să dispară într-un nor de praf și gaze cosmice, iar cealaltă e legată de coliziunea și contopirea cu o altă stea. În cazul variantei din urmă, strălucirea lui N6946-BH1 s-ar fi păstrat la un nivel mare de intensitate pe parcursul a mai multe luni, iar un nor de gaze și praf cosmic nu ar fi reușit să o țină ascunsă atât de mult timp.

Rezultatele obținute au nevoie de ceva mai multe confirmări, iar astronomii de la Ohio State University speră că în curând vor începe să detecteze emisiile de radiații X specifice unei găuri negre care se hrănește. Vor folosi Observatorul cu raze X Chandra și, evident, și telescopul Hubble.

Datele adunate vor fi folosite pentru a descrie primele etape din ciclul vital al unei găuri negre și vor răspunde la întrebările privind condițiile care conduc la transformarea unor stele supermasive într-unele neutronice, în timp ce altele se transformă în găuri negre. Dacă se va demonstra că dispariția subită a lui N6946-BH1 a format o gaură neagră, ar fi pentru prima oară când un astfel de eveniment cosmic este observat de astronomi în timp real.

Citește și: