”Lupul electric” este răspunsul românesc la Tesla, dar ar putea fi un proiect mort din fașă

”Lupul electric” este răspunsul românesc la Tesla, dar ar putea fi un proiect mort din fașă

Lupul electric” este numele primului autoturism românesc electric de serie. Și, cu toate că mașini electrice sunt, mai nou, în portofoliul oricărui producător care se respectă, ”Lupul electric” folosește o tehnologie specială, dar care s-ar putea dovedi ineficientă. 

Tesla Model 3 a făcut mare vâlvă la începutul acestei luni, iar numărul enorm de precomenzi a arătat că lumea este, în sfârșit, pregătită să renunțe la automobilele care merg pe bază de benzină sau motorină.

Era și cazul, având în vedere că rezervele de petrol se micșorează pe zi ce trece, iar impactul asupra mediului poate fi deja resimțit de fiecare între noi.

Și, cu toate că asiaticii, americanii și marii producători europeni lucrează de zor la dezvoltarea unor mașini electrice cât mai eficiente, românii nu prea au avut cu ce se mândri, cel puțin până acum. Dar prima mașină electrică românească, ”Lupul electric”, nu este creația Dacia, ci creația unor cercetători din Râmnicu Vâlcea.

Munca a început în 2012, iar savanții din Vâlcea au un prototip funcțional care arată ca o utilitară.

Cum funcționează ”Lupul electric”

”Lupul electric” este un automobil hibrid, dar nu se folosește de combustibili clasici pentru a-și mări autonomia. Cea mai mare problemă a mașinilor electrice este că ele nu pot fi conduse pe distanțe extraordinar de lungi, deoarece alimentarea nu se face la fel de ușor ca în cazul mașinilor care circulă cu ajutorul benzinei. Pentru a adresa această problemă, fizicienii folosesc, în ”Lupul electric”, pile cu hidrogen. Acestea au rolul de a încărca, din mers, bateriile automobilului și transformă energia chimică în energie electrică.

Spre deosebire de baterie, care este un sistem închis, pila consumă combustibilul (hidrogenul) de la anod prin oxidare electrochimică generândcurent electric continuu de joasă tensiune.

Bateriile sunt în carcasa maşinii, pe podea. În dubă sunt sistemele energetice electrice de conversie a energiei de la pilă pentru baterii şi rezervorul de hidrogen. În prezent greutatea ‘lupului’ este de 500 de kilograme. ”Lupul electric” intră de vineri într-un amplu proiect al Institutului de Criogenie şi Separări Izotopice (ICSI) Vâlcea, astfel încât să poată intra, în curând, și pe piață.

„Mâine (n.r. vineri) vom supune planul de costuri şi graficul de lucru pentru realizarea formei finale a acestei maşini care va funcţiona pe baza de pile de combustie. În acest sens urmează să-i mărim autonomia la 300 de kilometri şi ne propunem să o producem în scop utilitar. Pentru primarii şi pentru alte servicii publice. Vrem să-i îmbunătăţim şi design-ul, lucrăm cu firme mici în acest sens. Staţiile de alimentare vor fi asigurate de ICSI Râmnicu Vâlcea”, a precizat prof. dr. Ioan Ştefănescu, de la ICSI Vâlcea, pentru Agerpres.

lupul electric

Problema cu pilele de combustie

Ideea românilor nu este una deloc nouă și ar putea rezolva unele dintre inconveniențele automobilelor electrice deja existente. De exemplu, ”Lupul electric” nu ar trebui să stea conectat la priză câteva ore bune, fiindcă un ”plin” cu hidrogen ar putea fi făcut în câteva minute. Și, mașina ar fi una foarte prietenoasă cu mediul, cel puțin în teorie.

Hidrogenul abundă în natură și se găsește chiar și în apa pe care o ai în prezent pe birou. Totuși, acest element chimic nu suportă să stea singur și se lipește constant de alte elemente, cu care formează legături puternice. Pe scurt, separarea moleculelor de hidrogen din apă (H2O) este treabă grea, iar acest proces elaborat consumă, în sine, multe resurse. Totuși, și mașinile electrice consumă curent electric care se produce prin mijloace mai mult mai sau mai puțin ”eco”, dar hidrogenul mai aduce cu el câteva dezavantaje.

De exemplu, hidrogenul este de 16 ori mai ușor decât aerul. Practic, hidrogenul încearcă să ajungă cât mai sus, iar cea mai mică fisură în rezervor înseamnă că tot combustibilul ar dispărea într-o fracțiune de secundă. Asta înseamnă că rezervoarele mașinilor vor trebui făcute din materiale foarte rezistente, la fel și containerele care vor avea rolul de a-i aproviziona pe șoferi, dar și cele care vor transporta hidrogenul către stațiile de aprovizionare.

Dacă montarea unor prize s-a dovedit o sarcină dificilă pentru autoritățile românești, crearea unei infrastructuri pentru o mașină bazată pe pile de combustie s-ar putea dovedi o sarcină imposibilă.

În prezent, autonomia automobilului este de 180 de kilometri, dar ar putea ajunge chiar la 300 de kilometri. Potrivit lui Șerbănescu, ”Lupul electric” ar putea ajunge pe piață la finalul anului 2018, sau la începutul anului 2019.

lupul electric

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI
Citește și: