La ce e bun un bitcoin, dacă nu ai de gând să-ți cumperi acte false sau iarbă de pe Dark Web

Din seria lucrurilor de care multă lume a auzit, dar dacă e nevoie să dea detalii numărul celor care știu exact despre ce e vorba se reduce semnificativ, face parte și faimoasa monedă bitcoin. Da, este o monedă nouă, virtuală, folosită de multe ori în scopuri ilegale, dar nu numai, și asigură anonimitate utilizatorilor. Dar cum ajungi să o obții, unde o  păstrezi, și la ce o poți folosi, dacă nu ai de gând să îți cumperi iarbă sau acte false de pe Dark Web?

[related]

Să pornim didactic, cu definiția ☺. Bitcoin este o cripto-monedă digitală peer-to-peer, adică este susținută doar de utilizatorii ei și nu există nicio autoritate care să o reglementeze. În locul unei hârtii sau al unei monede, ai un certificat digital cu un șir de caractere criptate. Totul a început în 2008, cu o lucrare a unui cercetător sau a unui grup de cercetători, semnată sub pseudonimul Satoshi Nakamoto, și distribuită printre pasionații  de criptografie. În 2009 a fost creat și programul open source pentru folosirea noii monede. Software-ul bitcoin este îmbunătățit și acum de programatori din toată lumea, în limita unor reguli, care să le permită utilizatorilor să „vorbească” în continuare aceeași limbă.

Fiecare tranzacție cu bitcoin este notată într-o bază de date denumită BlockChain și toate tranzacțiile sunt controlate de o rețea de „mineri”. Rolul acestora este să folosească puterea de calcul a procesorului pentru a se asigura că banii nu sunt cheltuiți în tranzacții multiple. Pentru ca cineva să fraudeze sistemul, ar fi nevoie de o putere de calcul superioară celei cumulate de toți ceilalți membri, ceea ce nu prea are cum să se întâmple. Fiecare nouă tranzacție sau block trebuie să conțină semnătura digitală a celei anterioare, iar cei care reușesc să creeze noi block-uri primesc bitcoins. Din acest motiv, plățile durează 10 minute pentru a fi validate și acceptate.

La început, singura modalitate de a obține bitcoins era aceasta, bitcoin mining-ul sau „mineritul”, o chestie destul de complicată, rezervată cunoscătorilor. Mining-ul cu un CPU, folosit inițial, era foarte potrivit stoicilor, în sensul că puteai face asta mult și bine, uneori ani întregi, fără să câștigi nicio monedă. Între timp, a fost înlocuit cu sistemul GPU, cu unitatea de procesare grafică, iar acum se folosește cip-ul dedicat, ASIC (Application Specific Integrated Circuit), care are un singur rol: să valideze un block. ASIC crește mult puterea și reduce consumul de energie. Mai nou, „minerii” de bitcoin se organizează în grupuri pentru a genera block-uri și împart banii obținuți, pentru că individual ar consuma prea multe resurse și nu ar renta, comparativ cu recompensa obținută.

Majoritatea utilizatorilor monedei nu se ocupă însă cu mineritul. Pur și simplu, o cumpără de la o casă de schimb online. Sunt multe astfel de case, unde poți să obții bitcoins vânzând diferite alte monede.

Pentru plăți, trebuie să descarci o aplicație de tip wallet, în varianta pentru PC sau dispozitiv mobil. Ca să plătești efectiv, introduci adresa destinatarului și suma și apeși butonul „trimite”.

Bătaie de joc! Judecătoarea lui Vlad Pascu, gest IREAL în public. Românii au rămas mască

Liviu Dragnea aruncă bomba despre PSD! A turnat tot, e mare cutremur…

Ce poți face cu bitcoins? Chiar dacă au fost folosiți de multe ori pentru spălare de bani sau pentru a cumpăra droguri, arme sau acte false pe faimosul Silk Road sau, acum, pe AlphaBay, există tot mai multe afaceri legitime unde poți să plătești cu bitcoins. De exemplu, Microsoft, Xbox sau platformele Windows și Windows Phone primesc bitcoins, iar la noi F64 sau PC Garage se numără printre acceptatorii acestui sistem de plată.

Bineînțeles că și aici, ca oriunde există potențial de a face bani, infractorii cibernetici sunt pe fază: cele mai răspândite atacuri au fost chiar asupra piețelor de vânzare și cumpărare. Bitflor, o piață de schimb din SUA, și Bitconica sunt printre cele afectate de atacuri, pierzând sume între 87.000 și 250.000 de bitcoins. Un caz mai puțin clar, dar care se pare că are legătură tot cu un furt este cel al Mt. Gox, una dintre cele mai mari piețe de bitcoins. Aceasta s-a închis în 2014, solicitând falimentul și invocând piederea a 750.000 de bitcoins ai clienților – posibil din cauza hackerilor, conform reprezentanților companiei. Cât despre malware, există unele programe cu “funcții” în ceea ce privește bitcoin mining și furtul de wallet. Apoi, nu e nicio noutate că programele ransomware care blochează fișierele utilizatorilor solicită răscumpărarea în bitcoins. Odată cu ransomware-ul, a crescut și bitcoinul, care, în momentul în care scriu acest articol are o valoare medie de 742,33 dolari, ceea ce ar însemna 3033,68 lei.

Printre avantajele unei investiții în bitcoins este acela că, nefiind o monedă reglementată, nu este afectată de inflație, mai ales pentru utilizatorii din țări lovite de crize financiare sau cu un control excesiv. În plus, taxele sunt inexistente sau foarte mici. În același timp, lipsa de reglementare este un potențial dezavantaj, pentru că există riscul ca, la un moment dat, un guvern să declare bitcoin-ul ilegal. Sau, la fel cum s-a întâmplat deja, un atac poate lăsa offline o piață de schimb, iar utilizatorii vor pierde bani.

[related]

E adevărat că și băncile tradiționale sunt ținta atacurilor, dar o bancă digitală este ceva mai vulnerabilă. Prin urmare, băncile online sau serviciile bursiere nu sunt cea mai bună opțiune de a păstra economii în monedă bitcoin pentru că riscul ca acestea să fie atacate este destul de mare. O variantă ok sunt serviciile offline de wallet, cu ajutorul cărora îți poți păstra banii în variantă criptată pe hard drive-ul propriu. Ideal este ca acesta să fie parolat și păstrat pe un computer care nu e conectat la internet.

Securitatea este foarte importantă în cazul bitcoin, pentru că este o monedă digitală. Dar, până la urmă, măsurile de precauție pe care le iei sau nu contează oricând: pot să însemne diferența dintre a-ți păstra economiile sau a le pierde și în cazul banilor tradiționali, nu doar la bitcoins.