Dislexicii au probleme cu partea creierului care ajută la vorbire

ACTUALITATE

Persoanele care suferă de dislexie au, în mod normal, dificultăți în vorbire, citire și scris. Există diferite stadii ale acestei condiții și se crede că cel putin unul din 10 până la 20 de oameni se confruntă cu dislexie la un anumit nivel.

Oamenii de știință au descoperit diferențe între creierul persoanelor care suferă de dislexie și al persoanelor care sunt sănătoase. Dislexia duce la dificultate de a depista sunetele care alcătuiesc un cuvant, notează iflscience.com

Un studiu recent arată că există o diferență în regiunea creierului care este implicată în modul în care creierul se adaptează la semnale senzoriale, precum vocea altei persoane, imagini sau fețe umane. În mod normal, această regiune ajută la o procesare mai eficienta, însa, în cazul persoanelor cu dislexie, s-a dovedit ca mărimea ei este de două ori mai mică decât ar trebui.

„Adaptarea este ceea ce creierul face pentru a ușura sarcinile grele. Dislexicii nu au parte de acest avantaj”, a spus Tyler Perrachione, autorul studiului.

Folosind rezonanța magnetică, în timp ce subiecții testului ascultau anumite sunete, cercetătorii au investigat felul în care procesarea acestor sunete diferă la cei care acuză dislexie față de cei care nu.

Evident, cu toate acestea, dislexia nu este o problemă auditivă, ci una în care cei care o au nu pot să citească corect. Deci, cercetătorii au repetat apoi experimentele pe cei cu starea ți cu un grup de control, dându-le subiecților niște cuvinte scrise la care să se uite, imagini și obiecte. Rezultatul a fost același, din nou, – cei care suferă de dislexie se adaptează mai greu.

Cercetătorii mai spun că motivul pentru care noi nu vedem oameni cu probleme de dislexie – probleme de vorbire, recunoașterea feței etc- se datorează faptului că procesele din spatele bolii sunt foarte vechi și bine cablate la creieri. Dar, prin lectură, poveste este alta. Lectura este un comportament relativ nou al omului și este o abilitate care folosește mutiple părți ale creierului, inclusiv piesele de adaptare folosite în studiu. Ar putea fi așa, deoarece cititul folosește acele părți simultan, dar pentru unii oameni, procesele se cam amestecă.