Nou-descoperitul Homo naledi, între maimuța primitivă și omul modern

Nou-descoperitul Homo naledi, între maimuța primitivă și omul modern
Andrada Bonea
14:42 10.09.2015

În peștera sud-africană Rising Cave au fost descoperite rămășițe al căror aspect indică faptul că ar fi aparținut unei ființe extrem de asemănătoare omului.

Descoperirile au fost publicate în revista eLife și aparțin unei echipe formate din 60 de cercetători, conduși de Lee R. Berger. Au fost găsite peste 1.500 de elemente osoase, cel mai mare număr de elemente atât de vechi găsite într-un sigur loc in Africa. Au fost exhumate oase de la 15 hominizi, iar faptul că le-a fost foarte dificil să ajungă la ele i-a determinat pe oamenii de știință să creadă că acela ar fi fost un loc pentru depozitarea cadavrelor, probabil aparținând unui ritual primitiv.

Liderii proiectului fondat de National Geografic au numit creatura Homo naledi, „naledi” în sesotho (limba sud-africană) însemnând „stea”. Totuși, alți experți consideră că dovezile actuale sunt insuficiente pentru a stabili dacă e vorba, cu adevărat, de o rudă a omului. De asemenea, oasele seamănă izbitor cu ale lui Homo erectus, scriu cei de la The Guardian.

Cercetătorii care au descoperit fosilele nu se lasă descurajați de scepticismul altora. „Am găsit o specie care poate fi atribuită clasei Homo, ceea ce e remarcabil”, a spus Lee Berger, paleoantropologul care a condus studiul. Acesta a descris hominidul ca fiind zvelt, greoi, cu picioare lungi și creier mic. Bărbații aveau în jur de 1,52 înălțime, iar femeile erau puțin mai scunde.

Măsurătorile arată că hominidul are trăsături asemănătoare deopotrivă maimuțelor și omului. Creierul are dimensiunile unuia de gorilă, dinții sunt mici, iar toracele are o structură primitivă, mai degrabă asemănătoare maimuțelor decât omului. Totuși, mâinile aduc cu cele ale omului modern, având o formă permisivă pentru mânuirea uneltelor. Picioarele și gleznele sunt adaptate mersului vertical, dar degetele sunt curbate precum ale maimuțelor care petrec mult timp în copaci.

Echipa lui Berger nu a putut data cu precizie rămășițele. Ar putea avea trei milioane de ani sau mult mai puțin. De asemenea, nu au fost descoperite fosile ale altor ființe în peștera respectivă, astfel încât oamenilor de știință nu le vine în ajutor nici măcar o posibilă asociere temporală cu o altă creatură.

John Hawks, un alt cercetător implicat în studiu, a spus că, în ciuda celor câteva trăsături moderne, Homo naledi probabil datează de la originea regnului uman. În orice caz, istoria evoluției ar putea fi modificată de această descoperire. Paul Dirks, implicat, de asemenea, în această cercetare, e foarte determinat să afle exact vârsta oaselor. Totuși, unele teste, mai ales cele cu carbon, vor distruge materialul și vor fi folosite doar după ce oasele au fost studiate suficient în laborator.

Evident, vârsta e un detaliu esențial, altfel fosilele nu reprezintă nimic inedit. „De exemplu, dacă ar avea doar două milioane de ani, ar putea la fel de bine să fie versiunea africană a lui Homo erectus, o specie deja cunoscută. De asemenea, dacă e o specie mai tânără, ar putea fi un grup de hominizi care trăia în izolare”, a spus William Jungers, atropolog al Stony Brook School of Medicine din New York. Teoria sa e susținută de Christoph Zollikofer, antropolog de la Universitatea din Zurich, care consideră că nu putem cataloga rămășițele ca provenind de la o specie nouă, întrucât seamănă enorm cu Homo erectus, descoperit în ani 1800.

 

Comentarii
loading...