Acești oameni te ajută să înțelegi cum funcționează mintea umană [VIDEO]

E destul de înfricoșător faptul că ne folosim mintea zilnic, și totuși nu știm încă precis cum funcționează. Câțiva dintre cercetătorii care și-au dedicat timpul acestui domeniu au apărut pe scena TED, pentru a încerca să ofere răspuns întrebărilor care nu le dau pace.

Cei de la Business Insider au făcut o selecție a celor mai interesante discursuri, care nu numai că te-ar putea ajuta să înțelegi anumite lucruri, ci și să privești altfel funcționarea propriului creier.

Tali Sharot: Orientarea spre optimism e o sabie cu două tăișuri

Sharot este neurolog și, împreună cu câțiva colegi, a putut reduce optimismul unor persoane controlând activitatea în anumite zone alte creierului. Pe de-o parte, acest lucru ar putea fi pozitiv. Până la urmă, Sharot spune că oamenii subestimează posibilitatea de a păți lucruri grave, precum îmbolnăvirea de cancer, ceea ce îi determină să nu fie îndeajuns de precauți și să meargă la medic periodic.

[related]

Pe de altă parte, tot ea spune că optimismul funcționează uneori ca o autoprofeție și, deseori, când te aștepți să ți se întâmple lucruri bune, chiar ți se întâmplă. Cum ar trebui să găsim echilibrul? Cercetătoarea crede că ar trebui să ne dozăm optimismul, dar să ne păstrăm speranța. Cheia este știința.

Ilustrează această idee cu ajutorul unui desen cu pinguini care încearcă să sară de pe o stâncă. Cei care reușesc au un plan de rezervă, iar cercetătoare sugerează că așa ar trebui să procedeze și oamenii. Dacă ești un pinguin care vrea să zboare, e bine totuși să ai o parașută cu tine, chiar dacă speri să îți iasă zborul fără ea.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Ce trebuie să facă fetele nemăritate

Test de inteligenţă. Doar un campion al minţii poate vedea în 4 secunde casa fără uşă. Încerci?

Dan Ariely: Ai mai puțin control decât ai crede

Ne place să credem că avem control deplin asupra deciziilor. Dan Ariely, economist comportamental, susține că suntem foarte susceptibili la influențele exterioare. Unul dintre cele mai edificatoare exemple se bazează pe o reclamă din The Economist, pentru trei moduri de a te abona: 59 de dolari exclusiv pentru varianta online, 159 de dolari pentru varianta printată și tot 159 de dolari pentru variantele printată și online.

Este destul de evident că oamenii vor prefera ultima variantă, tocmai pentru că existența celei de-a doua o face să pară mai atrăgătoare, în raport cu abonamentul de 59 de dolari. Ariely crede că oamenii uită prea des de limitările cognitive și că înțelegerea acestora ar putea să facă lumea mai bună.

Sheena Iyengar: Libertatea de a alege nu îți dă mereu putere

Discursul lui Iyengar arată felul în care viziunea noastră despre alegeri este modelată de backgroundul cultural. De exemplu, americanii au tendința de a crede că dacă o alegere îi afectează, ei ar trebui să o facă. Asiaticii, pe de altă parte, consideră că e important să ții cont de cei pe care îi respecți și în care ai încredere. De asemenea, ea crede că atunci când ai multe opțiuni, ai tendința de a face alegeri mai proaste, deși ar trebui să fie exact invers.

Daniel Kahneman: Fericirea depinde de memorie

Potrivit lui Kahneman, economist comportamental, fiecare individ este divizat în eul experimental și cel orientat spre amintiri. Diferența dintre acestea două este esențială înțelegerii ideii de fericire umană. Pentru a ilustra această idee, Kahneman se referă la un experiment în care două grupuri de pacienți care au fost supuși unei colonoscopii.

De asemenea, acesta spune că nu alegem între experiențe, ci între amintirile noastre despre acele experiențe. Chiar și atunci când contemplăm viitorul, ne gândim la el ca la o amintire anticipată.

Dan Gilbert: Nu ai idee ce te va face fericit în 10 ani

Întreabă un om cât este dispus să plătească pentru a-și vedea artistul preferat live peste 10 ani și îți va spune că undeva în jur de 130 de dolari. Întreabă-l cât ar plăti pentru a-și vedea artistul preferat de acum 10 ani și îți va spune că aproximativ 80 de dolari. Pentru Gilbert, psiholog și absolvent al Harvard, acest contrast reflectă înțelegerea greșită a modului în care valorile și personalitatea ni se schimbă în timp.

„Oamenii sunt ființe aflate tot timpul în progres, care cred că sunt terminate”, spune el. Din acest motiv, luăm deseori decizii pe care ulterior le regretăm.

Carol Dweck: E important să crezi că poți obține ce îți dorești

Dweck consideră că e esențial să ai o minte orientată către ideea de evoluție. Crede, de asemenea, că în cazul copiilor, e important nu să lăudăm inteligența sau talentul, ci procesele prin care acestea sunt dezvoltate. Vorbim despre eforturi, strategii, concentrare, perseverență, evoluție. Aceste procese creează oameni încrezători în ei înșiși și de succes.

Peter Doolittle: Îți poți aminti mai mult din ceea ce experimentezi

Discursul lui Doolittle pune accentul asupra limitării relative a memoriei funcționale. Potrivit acestuia, ne putem aminti patru lucruri diferite doar pentru 10-20 de secunde, atât timp cât nu facem ceva cu informațiile respective, cum ar fi să vorbim cu altcineva despre ele. De asemenea, el crede că suntem construiți pentru imagini și că o soluție pentru a ne aminti mai multe ar fi să le conceptualizăm astfel.

Philip Zimbardo: Cum percepi timpul este important pentru fericire

Zimbardo crede că oamenii sunt diferiți în privința modului în care evaluează trecutul, prezentul și viitorul. Unii oameni se concentrează asupra aspectelor pozitive, alții asupra celor negative, iar el consideră că orientarea aceasta influențează fiecare decizie pe care o luăm. Folosește chiar exemplul personal: „Sunt o persoană orientată către viitor. Prezentul meu se bazează pe hedonism, iar în ceea ce privește trecutul, m-am concentrat asupra părților pozitive. Acum, la 76 de ani, sunt mai energic, mai productiv și mai fericit decât am fost vreodată”.

Ben Ambridge: Cam tot ce știm despre minte e greșit

Am mai vorbit despre cele mai comune mituri despre creier aici. Ambridge nu face decât să reconfirme faptul că sunt simple mituri, menționându-l inclusiv cel care pretinde că ne folosim doar 10% din creier.

Bonus: Modul greșit în care funcționează sistemul educațional

Nu este tocmai un discurs și nu se referă atât de explicit la creierul uman, dar este o animație de 12 minute care te-ar putea ajuta să înțelegi de ce este atât de defectuos sistemul de educație și cât de simplu ar putea fi să îl conducem într-o altă direcție, printr-o schimbare a mentalului colectiv.