Vestea momentului pentru milioane de pensionari. Ce se întâmplă cu pensiile

La momentul elaborării proiectului pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) era stabilit un procent de 9,4% din PIB pentru plafonul pensiilor. Procentul a devenit motiv de polemici și ceartă între membrii guvernului care elaborau proiectul și actuala guvernare, cei din urmă motivând că acest plafon este extrem de mic, având în vedere dorința de a majora toate pensiile. În cursul acestei zile, Marcel Boloș a dat vestea momentului pentru milioane de pensionari, explicând, de fapt, ce se întâmplă cu pensiile.

Plafonul de 9,4% din PNRR este pe 50 de ani

Încă din primele zile de preluare a guvernării, PSD, prin vocea ministrului Muncii, reclama impunerea acestui plafon. Ba mai mult de-atât, informația care a fost făcută public ulterior tot de Marius Budăi, era că acest plafon este stabilit pentru următorii 50 de ani, asta însemnând, de fapt, imposibilitatea de a reforma sistemul de pensii, deci în concluzie, majorările dorite și anunțate deja, și o destabilizare a fondurilor de pensii. În același sens, inclusiv Marcel Boloș, ministrul care se ocupă cu cheltuiala banilor venitți de la Uniunea Europeană, explică ce înseamnă de fapt această limitare de 50 de ani a plafonului de 9,4% din PIB:

„Plafonul de 9,4% din sistemul de pensii, care include și pensiile speciale, poate fi un obstacol pe viitor dacă Guvernul ar trebui să ia an de an măsuri de actualizare sau de majorare a pensiilor pentru a răspunde fie unei evoluții ascendente a inflației sau a altor influențe care sunt la nivel macroeconomic.

Ar trebui Guvernul, în funcție de acestea, să actualizeze sau să majoreze pensiile. Termenul pentru care noi avem acest plafon de 50 de ani este unul pe termen foarte lung, să menții astfel de plafon de cheltuieli, în condițiile în care media acestui plafon de cheltuieli în statele europene ajunge undeva la 13% din PIB.”, explică Marcel Boloș.

Vezi și: Anunţul zilei despre recalcularea pensiilor. Toţi pensionarii aşteptau această veste

FOTO Primele declarații ale lui Jador, după nunta cu Oana Ciocan. Au apărut imaginile oficiale de la eveniment

Singura fotografie cu Oana Ciocan în rochie de mireasă. Soția lui Jador a arătat ca o prințesă în ziua nunții

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

„Dorim înlocuirea indicatorului cu unul care poate să aducă tot disciplină financiară”

În aceeași intervenție, Marcel Boloș a argumentat nemulțumirea actualei guvernări referitoare la plafonul introdus în PNRR, spunând că, în esență, se dorește o majorare a plafonului, tocmai în ideea de a avea un sistem rentabil și coerent al cheltuielilor cu pensiile, aici intrând și pensiile speciale, pe marginea cărora există și la această oră dezbateri aprige:

„Deci e limpede că din această perspectivă n-aș vrea să se înțeleagă că – ne urmărește Comisia Europeană în declarațiile noastre – că noi dorim eliminarea acestui plafon, ci înlocuirea indicatorului cu unul care poate să aducă tot disciplină financiară.

Ne-am gândit să fie ponderea transferurilor de stat către bugetul asigurărilor sociale în PIB la un anumit procent. Încă nu-l avem stabilit. Noi am dori să îl înlocuim cu un alt indicator pentru ca să lase liberă decizia Guvernului pe viitor în privința actualizării pensiilor, să nu ajungă acest indicator un blocaj sau să frâneze măsurile pe care Guvernul ar trebui să le decidă în perioade cum este acesta în privința inflației. În alte state UE nu există plafon.”, mai spune ministrul Boloș.

Vezi și: Veste de ultimă oră pentru 5 milioane de pensionari. Ce se întâmplă cu pensiile

Marcel Boloș dă vestea momentului pentru milioane de pensionari

După un calcul amplu asupra plafonului de 9,4%, Marcel Boloș spune că, indiferent dacă s-ar trece la micșorarea sumelor aferente pensiilor speciale, tot nu ar putea rezolva problema celor 50 de ani, menționând aici procesele de actualizare și majorare a pensiilor, iar argumentul este de ordin bugetar, mai spune Marcel Boloș:

„Avem aproape spre 115 miliarde de lei fondul de pensii general și 12 miliarde de euro în fondul de pensii speciale, ceea ce denotă că oricâte măsuri luăm în privința pensiilor speciale, mai avem nevoie și de alte măsuri pentru a creea spațiul bugetar necesar pentru sistemul de pensii. Până rezolvăm jalonul cu pensiile speciale, care se regăsește în cererea de plată numărul trei, noi nu putem înainta cu celelalte jaloane.

Comisia a cerut ca cele trei reforme cu impact bugetar major – pensiile speciale, pensiile generale și legea salarizării bugetarilor – să fie analizată la impact pentru a vedea care este impactul macro asupra bugetului și pentru a vedea dacă noi asigurăm condiția de sustenabilitate pentru cele trei reforme, condiție comună.”, a mai explicat Marcel Boloș.

Vezi și: Suma uriașă destinată sistemului de pensii, după banii primiți din partea PNRR. Anunțul Ralucăi Turcan

De reamintit că, încă din 2022, cei doi miniștri, Marius Budăi și Marcel Boloș, susținuți de PSD, au încercat să discute cu Klaus Iohannis pe tema plafonului, cerând acordul șefului statului de a renegocia cu Comisia Europeană acest punct din PNRR și, așa cum reitera Boloș, să poată cere CE majorarea acestuia și nu eliminarea sa definitivă. Nici până la această oră reprezentanții CE nu au dat niciun semn dacă sunt sau nu de acord cu renegocierile și, implicit, modificarea acestui plafon.