În urmă cu două zile, biroul de presă al președintelui ucrainean anunța că Ucraina consideră că există un risc ridicat ca un atac asupra regiunii Volin din vestul Ucrainei să fie lansat din Belarus. Este știut clar că Belarusul este aliatul necondiționat al Rusiei, și că ar exista o potențială implicare în războiul declanșat de Putin, încă din primele zile ale conflictului. Inclusiv oficiali de rang înalt americani au avertizat asupra acestui aspect.
Atunci când Belarus, cel mai vechi și mai statornic aliat post-sovietic al Rusiei, și-a evacuat ambasada din capitala ucraineană, ambasadorul a primit un „cadou” umilitor. Un polițist de frontieră ucrainean a aruncat cu 30 de monede de argint în ambasadorul belarus Igor Sokol, potrivit unei înregistrări video filmate la un punct de control de frontieră anonim, un gest simbolic, conform Al Jazeera.
La rândul său, Rusia și-a închis ambasada de la Kiev cu două zile înainte de începerea invaziei, pe 24 februarie. Reacția statului Belarus nu este doar o dovadă de susținere a președintelui rus Vladimir Putin din partea omologului său, Alexander Lukașenko. Acesta poate semnala o mișcare militară care va schimba jocul.
Ihor Romanenko, un general-locotenent și fost șef adjunct al Statului Major General al Ucrainei, a declarat pentru Al Jazeera că Belarus ar putea intra în luptă de partea Moscovei. Generalrul mai spune că Lukașenko ar putea trimite între 10 și 15 batalioane tactice de până la 800 de oameni fiecare pentru a ajuta armata rusă, care a suferit pierderi grele și abia dacă s-a mișcat în ultimele zile. „Judecând după cum se desfășoară lucrurile, posibilitatea este mare”, a declarat Romanenko.
Același Romanenko declară că acest lucru ar urma după săptămâni de epurări în cadrul armatei belaruse, după ce mulți soldați și ofițeri au refuzat să lupte împotriva ucrainenilor. Forțele belaruse ar putea încerca să ajute Moscova să cucerească Kievul, a adăugat el.
Marți, un oficial de top al serviciilor de informații de la Kiev a prezis că Belarus ar putea trimite trei valuri de militari în Ucraina, de aproximativ 5.000 de militari fiecare, pentru a ajuta armata rusă,
„Cea mai probabilă dată este atunci când Putin își va aduna rezervele, va duce o parte dintre ele în nordul [Ucrainei care se învecinează cu Belarus], în nord-est.
Capitala este obiectivul principal. Este de înțeles că Putin crede că, dacă este cucerită capitala, problema [victoriei asupra Ucrainei] va fi rezolvată imediat și în principiu.”, a declarat Romanenko.
Citește și: „Vladimir Putin se află într-o situaţie de ‘zugzwang’”. 6 scenarii posibile în războiul Rusia-Ucraina
Un alt expert crede, de asemenea, că forțele lui Lukașenko ar putea fi vârful de lance al avansului rusesc asupra regiunilor din vestul Ucrainei, care au fost până acum relativ neatinse de ostilități.
„Posibil ca invazia să fie mai amplă. Bielorușii ar putea ajuta Rusia să avanseze spre trei orașe majore din vestul Ucrainei pentru a diseca Ucraina. Pentru a o izola de sursele de ajutor militar occidental.
Invazia ar putea merge spre Lviv, Kovel, Lutsk, astfel încât să poată tăia Ucraina de la granițele sale vestice sau, cel puțin. Să implice rezervele ucrainene în război și să testeze cât de [pregătite de luptă] sunt acestea”, a declarat pentru Al Jazeera Nikolay Mitrokhin, cercetător al Rusiei la Universitatea Bremen din Germania.
Lukașenko a permis Rusiei să folosească teritoriul său pentru a invada Ucraina și a modificat constituția fostei sale națiuni sovietice pentru a permite desfășurarea de arme nucleare rusești în Belarus. Dar când a început invazia, el a spus că nu îl va susține pe Putin din punct de vedere militar.
Cu toate acestea, la 15 martie, Lukașenko a amenințat că va răspunde ferm după ce a afirmat că o rachetă de croazieră a fost interceptată și distrusă deasupra Belarusului. Belarus și-a întărit forțele de-a lungul graniței ucrainene, deși comandantul său suprem a afirmat că nu are nimic de-a face cu posibilitatea participării lor la război.
„Mișcarea trupelor nu are nicio legătură cu pregătirea, cu atât mai puțin cu participarea armatei belaruse la operațiunea militară specială [a Rusiei] din Ucraina”, a declarat ministrul adjunct al apărării Viktor Gulevici la 12 martie.
Citește și: Cum poate avea loc o întâlnire între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. Anunțul lui Lukaşenko
Cel mai înalt oficial de securitate al Ucrainei a declarat duminică că Lukașenko ar putea, până la urmă, să intre în război, și a emis un avertisment pentru militarii săi.
„Dacă un singur soldat belarus trece granița cu Ucraina, va fi distrus. Președintele rus îl forțează pe Alexander Lukașenko să înceapă o invazie a armatei belaruse, dar acesta din urmă înțelege că ar zdrobi Belarusul.”, a declarat șeful Consiliului de Securitate, Oleksiy Danilov, presei ucrainene.
În 2020, Kremlinul l-a ajutat pe Lukașenko să supraviețuiască celor mai mari proteste populare din istoria postsovietică a țării sale, care au urmat unor alegeri prezidențiale contestate care i-au adus victoria.
Occidentul nu a recunoscut rezultatele, l-a atacat pe Lukașenko pentru reprimarea violentă a protestelor și a impus sancțiuni dure care au făcut ca Minskul să devină mai dependent de sprijinul financiar și politic al Moscovei.
Zeci de mii de belaruși care au fugit din cauza represiunii protestelor de către Lukașenko s-au stabilit în Ucraina.